Ministrul Culturii, Theodor Paleologu va înfiinţa un Institut de Arheologie Preventivă menit să descopere eventualele situri arheologice înainte ca lucrătile de interes public să se intersecteze cu ele. Ideea a venit după ce ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, s-a plâns că pe traseul autostrăzilor răsar şantiere arheologice de parcă dacii şi romanii i-ar fi făcut în ciudă. “Lucrările la autostrăzi nu au fost tărăgănate de cercetările arheologice (...) Am dispus, însă, verificări, să vedem ce se întâmplă. Există anumite contracte de prestări servicii, pentru că şantierele sunt coordonate de echipe de arheologi, dar munca propriu-zisă, săpăturile, sunt prestate în funcţie de mărimea şantierului de muncitori de la o firmă sau două”, a spus secretarul general al Ministerului Culturii, Mircea Staicu. “Ideea este de a veni în sprijinul colegilor de la Transporturi şi să avem nişte măsuri mai clare pentru cercetările arheologice. Institutul poate să fie în subordinea Ministerului Culturii. Nu înseamnă un efort bugetar, pentru că se poate finanţa din surse proprii”, a spus Mircea Staicu, precizând că, în maxim două luni, Ministerul Culturii o să aibă un proiect de act normativ pentru înfiinţarea Institut de Arheologie Preventivă.

Scopul arheologiei preventive

Mircea Staicu a elucidat şi expresia “arheologie preventivă” . “Arheologia preventivă se referă tocmai la faptul că, atunci când se ia decizia de a se interveni pe o zonă, a se contrui o autostradă spre exemplu, până să se ajungă la începerea execuţiei lucrării, partea de arheologie să se finalizeze (...) Vrem să ne lipim din timp de constructori şi încă din faza de studiu de fezabilitate arheologii să aibă intrare pe teren, să cercetăm terenul, astfel încât în momentul în care se începe execuţia lucrărilor propriu-zise să nu avem surprize că se descoperă situri arheologice necercetate”, a explicat secretarul general al Ministerului Culturii. “În prezent, arheologii se duc să cerceteze când sunt sesizaţi de constructorii unor lucrări. Descărcarea de sarcină arheologică este un procedeu greoi”, a spus Mircea Staicu.

Autostrada Transilvania – mină de aur pentru arheologi

În ceea ce priveşte autostrada Transilvaniei, cercetările arheologice se desfăşoară pe baza unui protocol încheiat între Ministerul Culturii şi Ministerul Transporturilor, încă din anul 2004. Prin protocol s-a instituit Programul naţional de cercetare arheologică “Autostrada Transilvania”, coordonat de un grup operativ, condus de Paul Damian, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi membru în Comisia Naţională de Arheologie. Potrivit lui Paul Damian, în urma cercetărilor arheologice de la Autostrada Transilvania s-au făcut descoperiri foarte importante, lucrările fiind efectuate de arheologi şi cercetători de la muzee şi institute de arheologie. “Au fost rezultate extraordinare pe cele două tronsoane cercetate, cel de la Câmpia Turzii la Cluj, şi celălalt, din judeţul Bihor, de la Suplacu de Barcău la Borş. Acolo au făcut cercetări arheologi şi cercetători de la muzeele şi institutele de arheologice din Transilvania şi de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Nu a lucrat nici o firmă privată în arheologie, de altfel, eu nici nu ştiu să existe astfel de firme, ci numai arheologi de la muzee şi institute arheologice din ţară”, a declarat Paul Damian. Pe traseul Autostrăzii Transilvania s-au descoperit vestigii din epoca bronzului, la Turda, în urma unor cercetări efectuate sub îndrumarea lui Mihai Bărbulescu, directorul Şcolii Române de la Roma, dar şi cea mai mare metropolă a gepizilor, lângă Cluj, în comuna Vlaha, cercetările fiind realizate de Institutul de Arheologie din Cluj, sub îndrumarea lui Ion Stancu. Totodată, la Suplacu de Barcău, unde au efectuat cercetări MNIR şi Muzeul Ţării Crişurilor, au fost scoase la suprafaţă vestigii din neolitic, epoca bronzului şi care au aparţinut geto-dacilor. “S-au făcut descoperiri foarte importante. În cazul autostrăzii, oricum ar fi ales traseul acesteia, el nu poate să ocolească siturile arheologice. Ele apar, în general, la o anumită distanţă unele de altele. Sunt semnalizate când se face proiectul autostrăzii. Problema noastră este că nu s-a pus la punct o metodă care să aibă în vedere aceste aspecte. De departe, aceste cercetări nu sunt costisitoare şi sunt făcute după norme europene, importanţa vestigiilor descoperite fiind mai mare decât sumele plătite pentru cercetările arheologice”, a afirmat Paul Damian.

Autostrada Bucureşti – Constanţa, mult mai delicată din punct de vedere arheologic

În ceea ce priveşte continuarea autostrăzii Bucureşti - Constanţa, Paul Damian a spus că în zona Constanţa lucrurile sunt mai complicate. “Problema de la Constanţa este mai grea, Dobrogea este cea mai importantă zonă arheologică a României. Numărul siturilor şi a situaţiilor arheologice pe care o să le întâlnească autostrada sunt mai multe. Cercetările arheologice au început acolo din 1991, fiind realizate de Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Muzeul de Arhitectură Constanţa. De atunci, s-a schimbat de mai multe ori traseul autostrăzii. Dar se ştia că acest traseu este unul dintre cele mai grele din punct de vedere arheologic. Acolo trebuie să se ia măsuri cu totul deosebite”, a explicat Damian. El a mai spus că la kilometrul 24 al Autostrăzii Soarelui a fost descoperit, în 1993, un tezaur de monede de argint din insula grecească Thassos. “Monedele erau într-un tezaur care este estimat la o sumă ce depăşeşte cheltuielile pentru realizarea acelor cercetări”.

Berceanu, supărat pe daci şi romani

Ministrul Transporturilor Radu Berceanu a declarat, pe 30 iunie, că Ministerul Culturii “a împânzit ţara de şantiere arheologice” şi că firmele de descărcare de sarcină arheologică sunt deţinute de arheologi. Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic poate fi redat activităţilor umane curente. “Nu ştiu cum, fix pe traseul autostrăzilor, sunt zeci şi zeci de şantiere arheologice, de parcă dacii ştiau unde o să facem noi autostrăzile. Dar am aflat cum s-a întâmplat: arheologii şi-au făcut firme şi ne îndrumă către firme care sunt tot ale lor”, a spus Berceanu la o întâlnire cu firmele de construcţii. Şi Dragoş Burlan, reprezentant al firmei Astaldi, care construieşte centura rutieră a oraşului Constanţa, a spus, pe 30 iunie, că a primit un raport care evidenţiază existenţa a 29 de situri arheologice pe traseul drumului în lungime de 22 de kilometri.