Prima pagina    Forum Adauga legatura la: Yahoo Adauga legatura la: Google Adauga legatura la: Power Oldie Adauga legatura la: Digg Adauga legatura la: Del.icio.us Adauga legatura la: Reddit Adauga legatura la: Jumptags Adauga legatura la: Netscape Adauga legatura la: Blinklist Adauga legatura la: Diigo






Ministrul Paleologu a gasit metoda sa-l scape pe Berceanu de sabotori daci si romani ai autostrazilor invizibile: infiitneaza un Institut de Arheologi


Ministrul Culturii, Theodor Paleologu va înfiinţa un Institut de Arheologie Preventivă menit să descopere eventualele situri arheologice înainte ca lucrătile de interes public să se intersecteze cu ele. Ideea a venit după ce ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, s-a plâns că pe traseul autostrăzilor răsar şantiere arheologice de parcă dacii şi romanii i-ar fi făcut în ciudă. “Lucrările la autostrăzi nu au fost tărăgănate de cercetările arheologice (...) Am dispus, însă, verificări, să vedem ce se întâmplă. Există anumite contracte de prestări servicii, pentru că şantierele sunt coordonate de echipe de arheologi, dar munca propriu-zisă, săpăturile, sunt prestate în funcţie de mărimea şantierului de muncitori de la o firmă sau două”, a spus secretarul general al Ministerului Culturii, Mircea Staicu. “Ideea este de a veni în sprijinul colegilor de la Transporturi şi să avem nişte măsuri mai clare pentru cercetările arheologice. Institutul poate să fie în subordinea Ministerului Culturii. Nu înseamnă un efort bugetar, pentru că se poate finanţa din surse proprii”, a spus Mircea Staicu, precizând că, în maxim două luni, Ministerul Culturii o să aibă un proiect de act normativ pentru înfiinţarea Institut de Arheologie Preventivă.

Scopul arheologiei preventive

Mircea Staicu a elucidat şi expresia “arheologie preventivă”
. “Arheologia preventivă se referă tocmai la faptul că, atunci când se ia decizia de a se interveni pe o zonă, a se contrui o autostradă spre exemplu, până să se ajungă la începerea execuţiei lucrării, partea de arheologie să se finalizeze (...) Vrem să ne lipim din timp de constructori şi încă din faza de studiu de fezabilitate arheologii să aibă intrare pe teren, să cercetăm terenul, astfel încât în momentul în care se începe execuţia lucrărilor propriu-zise să nu avem surprize că se descoperă situri arheologice necercetate”, a explicat secretarul general al Ministerului Culturii. “În prezent, arheologii se duc să cerceteze când sunt sesizaţi de constructorii unor lucrări. Descărcarea de sarcină arheologică este un procedeu greoi”, a spus Mircea Staicu.

Autostrada Transilvania – mină de aur pentru arheologi

În ceea ce priveşte autostrada Transilvaniei, cercetările arheologice se desfăşoară pe baza unui protocol încheiat între Ministerul Culturii şi Ministerul Transporturilor, încă din anul 2004. Prin protocol s-a instituit Programul naţional de cercetare arheologică “Autostrada Transilvania”, coordonat de un grup operativ, condus de Paul Damian, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi membru în Comisia Naţională de Arheologie. Potrivit lui Paul Damian, în urma cercetărilor arheologice de la Autostrada Transilvania s-au făcut descoperiri foarte importante, lucrările fiind efectuate de arheologi şi cercetători de la muzee şi institute de arheologie. “Au fost rezultate extraordinare pe cele două tronsoane cercetate, cel de la Câmpia Turzii la Cluj, şi celălalt, din judeţul Bihor, de la Suplacu de Barcău la Borş. Acolo au făcut cercetări arheologi şi cercetători de la muzeele şi institutele de arheologice din Transilvania şi de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Nu a lucrat nici o firmă privată în arheologie, de altfel, eu nici nu ştiu să existe astfel de firme, ci numai arheologi de la muzee şi institute arheologice din ţară”, a declarat Paul Damian. Pe traseul Autostrăzii Transilvania s-au descoperit vestigii din epoca bronzului, la Turda, în urma unor cercetări efectuate sub îndrumarea lui Mihai Bărbulescu, directorul Şcolii Române de la Roma, dar şi cea mai mare metropolă a gepizilor, lângă Cluj, în comuna Vlaha, cercetările fiind realizate de Institutul de Arheologie din Cluj, sub îndrumarea lui Ion Stancu. Totodată, la Suplacu de Barcău, unde au efectuat cercetări MNIR şi Muzeul Ţării Crişurilor, au fost scoase la suprafaţă vestigii din neolitic, epoca bronzului şi care au aparţinut geto-dacilor. “S-au făcut descoperiri foarte importante. În cazul autostrăzii, oricum ar fi ales traseul acesteia, el nu poate să ocolească siturile arheologice. Ele apar, în general, la o anumită distanţă unele de altele. Sunt semnalizate când se face proiectul autostrăzii. Problema noastră este că nu s-a pus la punct o metodă care să aibă în vedere aceste aspecte. De departe, aceste cercetări nu sunt costisitoare şi sunt făcute după norme europene, importanţa vestigiilor descoperite fiind mai mare decât sumele plătite pentru cercetările arheologice”, a afirmat Paul Damian.

Autostrada Bucureşti – Constanţa, mult mai delicată din punct de vedere arheologic

În ceea ce priveşte continuarea autostrăzii Bucureşti - Constanţa, Paul Damian a spus că în zona Constanţa lucrurile sunt mai complicate. “Problema de la Constanţa este mai grea, Dobrogea este cea mai importantă zonă arheologică a României. Numărul siturilor şi a situaţiilor arheologice pe care o să le întâlnească autostrada sunt mai multe. Cercetările arheologice au început acolo din 1991, fiind realizate de Institutul de Arheologie din Bucureşti şi Muzeul de Arhitectură Constanţa. De atunci, s-a schimbat de mai multe ori traseul autostrăzii. Dar se ştia că acest traseu este unul dintre cele mai grele din punct de vedere arheologic. Acolo trebuie să se ia măsuri cu totul deosebite”, a explicat Damian. El a mai spus că la kilometrul 24 al Autostrăzii Soarelui a fost descoperit, în 1993, un tezaur de monede de argint din insula grecească Thassos. “Monedele erau într-un tezaur care este estimat la o sumă ce depăşeşte cheltuielile pentru realizarea acelor cercetări”.

Berceanu, supărat pe daci şi romani

Ministrul Transporturilor Radu Berceanu a declarat, pe 30 iunie, că Ministerul Culturii “a împânzit ţara de şantiere arheologice” şi că firmele de descărcare de sarcină arheologică sunt deţinute de arheologi. Descărcarea de sarcină arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniu arheologic poate fi redat activităţilor umane curente. “Nu ştiu cum, fix pe traseul autostrăzilor, sunt zeci şi zeci de şantiere arheologice, de parcă dacii ştiau unde o să facem noi autostrăzile. Dar am aflat cum s-a întâmplat: arheologii şi-au făcut firme şi ne îndrumă către firme care sunt tot ale lor”, a spus Berceanu la o întâlnire cu firmele de construcţii. Şi Dragoş Burlan, reprezentant al firmei Astaldi, care construieşte centura rutieră a oraşului Constanţa, a spus, pe 30 iunie, că a primit un raport care evidenţiază existenţa a 29 de situri arheologice pe traseul drumului în lungime de 22 de kilometri.
Data: 04.07.2009 , Sursa: Gandul
Acest articol a fost vizualizat de : 71 ori.
Cuvinte cheie: situri arheologice,sapaturi,autostrada Transilvania

 1-20din 400 »
Ultimele discutii pe forum
Autostrada Transilvania ->Nedumerire
Utilizator:
Lutic
Ce nu pot eu sa inteleg e de ce au inceput lucrarile la aceasta autostrada de la jumatate si nu au inceput de la un capat: Brasov sau Bors?

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
Din cate am auzit ungurii pregatesc deja aducerea autostrazii lor inspre granita Romana, in asa fel incat sa faca legatura cu Autostrada Transilvania. Proiectul Autostrazii Transilvania este intradevar un foarte bun exemplu pentru ce inseamna din punct de vedere economic trecerea unei autostrazi pe un teritoriu. Probabil ca pe masura ce lucrarile vor avansa, vom vedea asemenea investitii si in alte zone traversate de Autostrada Transilvania.

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Iata inca o investitie pe traseul, deocamdata auxiliar, alaturi de autostrada spre Iasi, care a facut sa-mi creasca respectul pentru autostrada Transilvania. Mai precis pentru tronsonul dintre Cluj si Brasov si apoi spre Bucuresti si spre Sud. Pentru ca, asa cum anticipam, va fi foarte importanta calea de legatura dinspre nordul continentului, la limita Uniunii Europene, catre Asia. Si va putea profita si portul Constanta. Cum bine spuneau niste baieti din Cluj ca va fi un drum important la granita zonei Schengen, cand vom intra si noi. Din pacate, continuarea pe teritoriul bulgar nu pare prea convenabila si nici nu am vazut daca au planuri pentru autostrada de la Ruse spre granita cu turcii. Acum traseul pare prea intortocheat si asta ar putea descuraja, intr-o anumita masura, calatorii. Nici in partea cealalta, spre Niyregyhaza, nu vad prea mult entuziasm din partea maghiarilor. Aceasta sosea ar trece prea putin pe teritoriul lor si nu ar avea castig prea mare. Se vede pe harta

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
O stire de ultima ora, autostrada de la Cluj la Jucu de va extinde inca 35 de kilometrii pana la Dej, unde este un parc industrial asemenator celui din Comuna Jucu, si unde deja sunt investitori importanti in tratative. Se pare ca Porche ar vrea sa deschida aici o fabrica de motoare. Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale a aprobat deja extinderea autostrazii Cluj - Jucu pana la Dej si se pare ca pregatesc deja caietul de sarcini pentru licitatie.

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Da, dar ma gandeam cum putem colecta traficul (si banii aferenti, care nu ar fi putini) de la tarile din Nord (Baltice si Scandinave) si de la Polonia si o parte din Germania. Probabil ca o autostrada prin Ucraina care sa ocoleasca Ungaria si Slovacia ar fi o alternativa daca ungurii nu vor sa continue spre Niyregyhaza. Insist pe traficul acesta si avantajele sale pentru ca am vazut destule pareri pe forumuri. Un sofer se plangea ca nu e bine tratat la traversarea Ucrainei, deci drumul care se vede pe harta langa granita cu Ungaria si Slovacia este folosit de transportatorii nostri spre Polonia si Germania. Vezi, pe acest forum ar putea sa-si exprime parerea si astfel s-ar putea creiona anumite strategii. Sau, insist pe importanta coridorului IV pentru ca pe soselele noastre am vazut de mai multe ori camioane chiar si din Teheran. Transportul rutier are avantajele sale fata de cel feroviar si cel maritim care nu sunt atat de rapide, nu suporta cantitati mici si nu lasa marfa in ograda


Prieteni, id-uri messenger | Masini modificate | vanzari masini | Dacia Sandero
Bucuresti| Autostrada Soarelui| Coridorul IV| Autostrada Transilvania| Autostrada Bucuresti-Brasov| Autostrada Bucuresti-Pitesti| Centuri Ocolitoare| Drumuri express| Drumuri Nationale| Norme TEM| Reteaua de drumuri|
Impozite si taxe auto | Zone metropolitane | Statistici nationale| Statistici europene| linkuri