Prima pagina    Forum Adauga legatura la: Yahoo Adauga legatura la: Google Adauga legatura la: Power Oldie Adauga legatura la: Digg Adauga legatura la: Del.icio.us Adauga legatura la: Reddit Adauga legatura la: Jumptags Adauga legatura la: Netscape Adauga legatura la: Blinklist Adauga legatura la: Diigo






Ingemar Skoga: „Autostrada Transilvania trece printre stanci?“


Ingemar Skogö vorbeşte despre cum deschid suedezii 80 de kilometri de autostradă pe an, la preţuri mult mai mici decât în România, fără să ceară taxe, despre cum (nu) influenţează politicienii munca funcţionarilor şi despre cum se feresc ultimii de conflictele de interese Anul trecut, în România s-au deschis 13 kilometri de autostradă. Este mult, este puţin faţă de Suedia?
Depinde ce populaţie aveţi
. Cât are România, 30 de milioane de locuitori?

Nu, are aproximativ 23 de milioane.
În 2007 în Suedia, ţară de 9 milioane de locuitori, s-au deschis traficului 80 de kilometri. Aceştia au costat în jurul a 400 de milioane de euro, respectiv cinci milioane de euro pe kilometru. Nu e o zonă dificilă, este atât câmpie, cât şi munte, dar sunt şi amenajări cum sunt panourile fonoabsorbante pentru eliminarea zgomotului.

Pare un preţ bun, cel puţin în comparaţie cu România, unde avem un proiect de autostradă, anume Transilvania, care ar putea ajunge să coste 12,5 milioane de euro pe kilometru.Adică cinci miliarde de euro pentru 400 de kilometri.
Trebuie să fie în zonă stâncoasă.

Nu, nu e acesta misterul. Contractul semnat cu firma care o construieşte, respectiv Bechtel, nu a fost negociat la un preţ final fix, ci pentru unităţi de măsură pentru fiecare lucrare.
Bechtel? Sunt germani?

Nu, sunt din SUA.
Aaa, da, cei care au câştigat contracte în Irak. Probabil e bănos pentru ei.

Care e lungimea reţelei de autostrăzi pe care o are acum Suedia?
Lungimea reţelei este de 1.600 de kilometri. În plus, mai sunt şosele asemănătoare cu autostrăzile, cu sensuri de mers separate, dar care au alternativ, pe câte un sens de circulaţie, două benzi, funcţie de trafic. Acestea pot fi oricând extinse la nivel de autostradă.

În România, după 1990 s-au deschis sub 200 de kilometri de autostradă. Care e situaţia în Suedia?
Cred că jumătate din ce avem acum s-a deschis după 1990. Cel puţin 600 de kilometri.

Dar cum aţi reuşit? Aveţi venituri mari din taxe de autostradă sau din altfel de taxe?
Nu, totul este finanţat de stat, de la buget. Nu avem taxe de autostradă, exceptându-le pe cele pentru traversarea podurilor, cum ar fi cele spre Danemarca. Avem discuţii de introducere a unor taxe pe autostradă care durează de ani, dar încă nu s-a întâmplat aceasta. La fel avem discuţii ca o parte din banii pentru viniete să meargă la companie, dar nici aceste discuţii nu s-au concluzionat. Nu avem propriile noastre venituri, banii care îi avem sunt rezultatul deciziilor politice.

În România, când un guvern se schimbă, acesta şterge cu buretele planurile celui precedent şi face altele. De aceea vă întreb, este construirea de autostrăzi în Suedia o problemă socială sau una politică?
Sunt într-adevăr şi la noi discuţii între partide. Spre exemplu, cât ar trebui să cheltuim pentru autostrăzi, cât pentru căi ferate. Partidul nostru ecologist este foarte critic la adresa investiţiilor în şosele, însă majoritatea partidelor cred că e nevoie să avem un sistem modern de transport rutier, deci decizia nu este una politică, în ultimă instanţă.

De când sunteţi director general al companiei?
Din 2001, am avut un mandat pe şase ani, care mi-a fost prelungit încă trei ani de către guvern. Acesta este sistemul la noi, dacă ai rezultate, mandatul este prelungit cu încă trei ani.

Sunteţi membru al vreunui partid politic?
Sunt funcţionar public, pot fi membru de partid, dar în slujba mea nu sunt o persoană politică. Se presupune că nu îmi părăsesc slujba când se schimbă majoritatea, servesc guvernul.

În ultimii trei ani, în România au fost patru-cinci directori generali ai Companiei de Autostrăzi. E bine, e rău?
Nu e un lucru bun. Cred că este un avantaj să ai continuitate, deoarece este o sarcină pe termen lung care trebuie făcută. Cred că dacă serveşti bine majorităţile politice diferite, ca administrator public, trebuie să rămâi. Eu am lucrat pentru diferite guverne, noi am schimbat majoritatea guvernamentală în urmă cu doi ani şi cred că e un avantaj să ai un astfel de sistem.

Mai mulţi directori ai Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România s-au deplasat recent, pe banii unei firme private, care are contracte cu firma de stat, la un eveniment de profil din Europa. Permiteţi şi dumneavoastră directorilor acest lucru?
Nu e modul în care noi facem lucrurile. Când noi cumpărăm o grămadă de contracte, avem ambiţia de a fi pe cât este de posibil neutri. Dacă avem nevoie, undeva, pentru o conferinţă sau altceva, ne plătim noi cheltuielile, aceasta este ideea de bază. Întotdeauna există riscurile de a fi dependent de cel care te finanţează şi de a-i acorda favoruri, care nu sunt în concordanţă cu interesele statului. Lucrurile pot fi diferite de la ţară la ţară, dar astfel am decis să ne comportăm în Suedia.

Care soluţie pentru construirea autostrăzilor este mai bună? Finanţarea acestora de la bugetul de stat sau prin concesiune, deci prin parteneriate public-privat?
Aceasta este o chestiune politică în Suedia. Partidele care erau în opoziţie înainte de alegerile din 2006 au pledat pentru parteneriat public-privat, dar când au ajuns la guvernare, au spus că statul poate susţine mai ieftin astfel de investiţii, deci acum nu avem investiţii private în şosele, mai mult sau mai puţin totul e finanţat de stat. Ideea este că statul este în cea mai bună poziţie de a finanţa pe termen lung astfel de proiecte, mai ieftin decât alte modalităţi, însă acum avem o foarte bună economie, stabilă, şi ne putem permite ca societate să folosim bugetul pentru astfel de proiecte. Unele proiecte sunt un mix între buget şi comunităţile locale care participă şi ele la proiecte fiind şi în beneficiul lor. În acest caz sunt combinaţii ale banilor naţionali cu cei locali, ai municipalităţilor.

Ce planuri există în construcţia de autostrăzi în Suedia?
Planurile sunt cuprinse într-un program naţional de dezvoltare a infrastructurii rutiere, elaborat pentru perioada 2004-2015. Sperăm să construim cel puţin la fel de mult, cât avem acum. În special avem nevoie de autostrăzi în vecinătatea oraşelor, deoarece traficul creşte rapid. La Stockholm, spre exemplu, vom construi un by-pass (centură ocolitoare – n.red.), lung de 30 de kilometri, cea mai mare parte prin tunel. Proiectul costă trei miliarde de euro, deoarece este foarte pretenţios din punctul de vedere al protecţiei mediului.
Data: 16.06.2008 , Sursa: Cotidianul
Acest articol a fost vizualizat de : 163 ori.
Cuvinte cheie: costuri,fonduri,Autostrada Transilvania,Bechtel,Orban

 1-20din 301 »
Ultimele discutii pe forum
Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Da, dar ma gandeam cum putem colecta traficul (si banii aferenti, care nu ar fi putini) de la tarile din Nord (Baltice si Scandinave) si de la Polonia si o parte din Germania. Probabil ca o autostrada prin Ucraina care sa ocoleasca Ungaria si Slovacia ar fi o alternativa daca ungurii nu vor sa continue spre Niyregyhaza. Insist pe traficul acesta si avantajele sale pentru ca am vazut destule pareri pe forumuri. Un sofer se plangea ca nu e bine tratat la traversarea Ucrainei, deci drumul care se vede pe harta langa granita cu Ungaria si Slovacia este folosit de transportatorii nostri spre Polonia si Germania. Vezi, pe acest forum ar putea sa-si exprime parerea si astfel s-ar putea creiona anumite strategii. Sau, insist pe importanta coridorului IV pentru ca pe soselele noastre am vazut de mai multe ori camioane chiar si din Teheran. Transportul rutier are avantajele sale fata de cel feroviar si cel maritim care nu sunt atat de rapide, nu suporta cantitati mici si nu lasa marfa in ograda

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
Din cate am auzit ungurii pregatesc deja aducerea autostrazii lor inspre granita Romana, in asa fel incat sa faca legatura cu Autostrada Transilvania. Proiectul Autostrazii Transilvania este intradevar un foarte bun exemplu pentru ce inseamna din punct de vedere economic trecerea unei autostrazi pe un teritoriu. Probabil ca pe masura ce lucrarile vor avansa, vom vedea asemenea investitii si in alte zone traversate de Autostrada Transilvania.

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Iata inca o investitie pe traseul, deocamdata auxiliar, alaturi de autostrada spre Iasi, care a facut sa-mi creasca respectul pentru autostrada Transilvania. Mai precis pentru tronsonul dintre Cluj si Brasov si apoi spre Bucuresti si spre Sud. Pentru ca, asa cum anticipam, va fi foarte importanta calea de legatura dinspre nordul continentului, la limita Uniunii Europene, catre Asia. Si va putea profita si portul Constanta. Cum bine spuneau niste baieti din Cluj ca va fi un drum important la granita zonei Schengen, cand vom intra si noi. Din pacate, continuarea pe teritoriul bulgar nu pare prea convenabila si nici nu am vazut daca au planuri pentru autostrada de la Ruse spre granita cu turcii. Acum traseul pare prea intortocheat si asta ar putea descuraja, intr-o anumita masura, calatorii. Nici in partea cealalta, spre Niyregyhaza, nu vad prea mult entuziasm din partea maghiarilor. Aceasta sosea ar trece prea putin pe teritoriul lor si nu ar avea castig prea mare. Se vede pe harta

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
O stire de ultima ora, autostrada de la Cluj la Jucu de va extinde inca 35 de kilometrii pana la Dej, unde este un parc industrial asemenator celui din Comuna Jucu, si unde deja sunt investitori importanti in tratative. Se pare ca Porche ar vrea sa deschida aici o fabrica de motoare. Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale a aprobat deja extinderea autostrazii Cluj - Jucu pana la Dej si se pare ca pregatesc deja caietul de sarcini pentru licitatie.

Autostrada Transilvania ->Au inceput asfaltarile pe Autostrada Transilvania
Utilizator:
most
S-au stabilit interconectarile celor doua autostrazi romanesti (C IV si Transilvania) cu cele maghiare. Autoritatile maghiare au constatat ca a crescut mult traficul cu Romania si portiunile lor de sosea simpla nu mai fac fata. Daca am inteles bine, vor construi chiar si o autostrada noua de la Budapesta spre Oradea, ca sa nu se ocoleasca pe la Nyireghyhaza.


Prieteni, id-uri messenger | Masini modificate | vanzari masini | Dacia Sandero
Bucuresti| Autostrada Soarelui| Coridorul IV| Autostrada Transilvania| Autostrada Bucuresti-Brasov| Autostrada Bucuresti-Pitesti| Centuri Ocolitoare| Drumuri express| Drumuri Nationale| Norme TEM| Reteaua de drumuri|
Impozite si taxe auto | Zone metropolitane | Statistici nationale| Statistici europene| linkuri