Harta autostrazii Bucuresti-Brasov

Lucrarile vor incepe in vara, mai intii pe segmentul Moara Vlasiei-Ploiesti. Pentru cei 173 de kilometri, statul va rascumpara terenuri de la 3.500 de proprietari, carora li se vor plati 200 de milioane de euro. Noua ruta spre Valea Prahovei va scoate din circuit actualul DN1. Realizarea autostrazii din bani de la buget va pune punct la doi ani de controverse pe tema surselor de finantate.
Visul automobilistilor de a circula pe autostrada pina in statiunile de pe Valea Prahovei si, mai departe, pina la Brasov, este pe cale de a se implini .
Daca anul trecut nu s-a facut nimic in aceasta directie, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, invocand nevoia de a rezilia intelegerile de parteneriat cu cele patru firme angajate de precedentul Guvern, acum acesta sustine ca autostrazii i se acorda atentia necesara inca din luna ianuarie a acestui an, cind au fost lansate public documentelor proiectului.
DN1 va deveni drum local
Potrivit promisiunilor facute de ministru, cu incepere din 2008 se va putea circula pe anumite portiuni ale autostrazii, iar aceasta va fi definitivata pana in anul 2010. Autostrada nu va avea portiuni comune cu actualul DN1, iar intrarea ei in exploatare va face ca drumul national - principala ruta de deplasare spre Valea Prahovei - sa fie folosit cu precadere pentru traficul local intre Bucuresti, Tincabesti, Snagov si, respectiv, pentru cel local, pe Valea Prahovei.
Vor fi cumparate terenuri de 200 de milioane de euro
Incepind din vara acestui an vor demara exproprierile de terenuri pe traseu, cu precadere pentru portiunea Moara Vlasiei - Ploiesti, care va fi realizata prima. In total, statul va despagubi 3.500 de proprietari, ale caror terenuri insumeaza 1.000 de hectare. Pe de alta parte, tot incepind din acest an, Romtelecom, Electrica, Distrigaz isi vor muta, la solicitarea statului, retelele telefonice si pe cele de distributie a utilitatilor. Cea mai mica pondere a terenurilor private - aproximativ 30% - este inregistrata intre Moara Vlasiei si Ploiesti, in timp ce pe restul tronsoanelor procentajul proprietatilor private este mult mai mare, respectiv 80%. Pentru achizitia pamintului necesar, statul va trebui sa plateasca aproximativ 200 de milioane de euro, luind in calcul un pret mediu de 20 de euro/mp. Autostrada va avea doua benzi pe sens, cu banda de refugiu, o lungime de 173 km si va fi proiectata pentru o viteza de 120 km/ora. Vor fi realizate 156 de poduri si pasaje, precum si opt tuneluri, a caror lungine insumata va fi de trei kilometri. Studiul de fezabilitate va fi definitivat la mijlocul acestei luni, urmind ca pe baza lui sa fie organizate in vara licitatiile pentru alegerea proiectantului si a constructorului.
Banii - ba de la europeni, ba de la buget
Dupa ce atit premierul Tariceanu, cit si ministrul Transporturilor dadeau anul trecut ca sigura cofinantarea proiectului in parti egale din bani ai BEI, BERD, Comisiei Europene, anul acesta se poarta finantarea de la buget. "Eventual vor fi angajate credite interne sau externe, dar din 2008", spune acum ministrul.
Faptul ca bugetul anual al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale este cam de 15 ori mai mic decit costul autostrazii (100 de milioane de euro, fata de un cost estimat la 1,5 miliarde de euro, fara a socoti si achizitiile de terenuri), Dobre este increzator. "Gasirea banilor necesari nu va fi problematica, deoarece autostrada este o prioritate pentru integrarea noastra in UE", spune acesta.
"Viitoarea autostrada face parte din reteaua europeana de drumuri pe care Romania s-a angajat sa o implementeze pe teritoriul ei. Autostrada nu este un proiect ambitios, cred ca bugetul poate face acest efort si nu se pune problema oportunitatii ei din punctul de vedere al traficului". Potrivit estimarilor de trafic, aceasta va fi parcursa zilnic de 40.000 de autovehicule.
Autostrazile scindeaza Parlamentul
De la inceput, proiectul autostrazii Bucuresti-Brasov a fost insotit de numeroase dispute. In Parlament, construirea unei autostrazi care sa lege Capitala de vestul tarii a determinat parlamentarii sa formeze grupuri de lobby, in functie de judetul pe care il reprezentau. Daca alesii din Arges, Vilcea, Hunedoara pledau pentru realizarea autostrazii pe teritoriul acestora, deoarece - spuneau ei - acesta este Coridorul IV de transport paneuropean, cei din Prahova si din Brasov isi doreau autostrada pe Valea Prahovei. "Fac un apel catre colegii parlamentari din judetele Arges, Dimbovita, Vilcea, Sibiu, Alba, Hunedoara, Timis, Arad si judetele limitrofe de a constitui si noi un grup de lobby in favoarea Coridorului IV", solicita Viorel Arion, senator de Hunedoara.
Economii de 4,5 miliarde de euro
Rezilierea intelegerilor semnate de precedentul guvern cu firmele Strabag, Vinci, Ashtrom Roichmann le-a determinat pe acestea sa ameninte ca vor da in judecata statul, mai ales ca bagasera milioane de euro in lucrari premergatoare. In sprijinul acestora a sarit si asociatia constructorilor, ARACO, care, intr-o conferinta de presa extraordinara pentru aceasta organizatie, a spus ca "parteneriatul este preferabil unei licitatii unde se poate lua spaga".
Parteneriatul public-privat nu permitea concurenta, iar toate prevederile noastre nu le respectau pe cele din legislatia europeana. Astfel, cumparau caietul de sarcini zece firme, se prezenta una singura, cu care incepeam negocierea. Unde mai era concurenta?, explica acum Dobre. Calculele acestuia spun ca Romania a economisit astfel 4,5 miliarde de euro. "In varianta veche, costurile totale ale autostrazii Bucuresti-Brasov, incluzind constructia si intretinerea, se ridicau la sase miliarde de euro" explica anul trecut Dobre.
Potrivit acestuia, statul roman ar fi fost nevoit sa contracteze credite comerciale foarte scumpe, astfel incit Romania ar fi trebuit sa plateasca pina la 400-600 de milioane de euro pe an, ceea ce era de neacceptat.