Prima pagina    Forum Adauga legatura la: Yahoo Adauga legatura la: Google Adauga legatura la: Power Oldie Adauga legatura la: Digg Adauga legatura la: Del.icio.us Adauga legatura la: Reddit Adauga legatura la: Jumptags Adauga legatura la: Netscape Adauga legatura la: Blinklist Adauga legatura la: Diigo






DN 7 – ulita din Deva


Resedinta judetului Hunedoara, Deva, nu are centura ocolitoare, asa ca toate masinile ce ar trebui sa circule in afara orasului strabat localitatea. Singura sansa ca traficul sa nu mai fie infernal in zona este construirea tronsonului de autostrada Deva – Orastie. Din pacate, desi constructia trebuia sa inceapa de mai bine de un an, ministrul Transporturilor Ludovic Orban anunta recent ca pe aceasta portiune a coridorului IV pan-european lucrarile ar putea demara in luna septembrie.     


Praf, sunet de claxoane, mii de masini, de toate acestea au parte locuitorii din preajma DN7 din Deva
. Motivul este unul cat se poate de simplu: orasul nu are o centura ocolitoare.
In cel mai ferici caz, devenii care locuiesc aproape de “centura” si soferii care tranziteaza zona vor scapa de chinurile traficului infernal abia peste patru ani

Poluare excesiva
Deva este situata pe traseul DN 7. Cand comunistii au proiectat traseul drumului, nu s-au gandit nicio clipa ca va veni si vremea in care in Romania vor exista milioane de masini. DN 7 (E68) trece pe o lungime de sapte kilometri prin resedinta judetului Hunedoara. Vremurile s-au schimbat si DN 7 a devenit un fel de ulita care strabate orasul. Mii de masini intra zilnic prin Deva, iar zona in care este drumul a devenit una extrem de aglomerata. Nervii soferilor sunt intinsi la maximum. Praful se ridica in voie in urma masinilor care chiar nu au pe unde sa treaca. Consilierul din cadrul APM Hunedoara, Georgeta Barabas, declara ca zona este foarte poluata: „Sunt noxe provenite din trafic, in special pulberi si poluanti gazosi, care produc diverse boli respiratorii si de piele. De cel putin 12 ani tot auzim vorbindu-se de tot felul de angajamente de realizare a unei perdele vegetale de protectie, dar totul a ramas la stadiul de proiect. A fost delasarea autoritatilor. Acum, nu mai exista alta solutie decat construirea tronsonului de autostrada Deva – Orastie pentru centura ocolitoare, dar perdeaua vegetala tot ar trebui realizata. In anul 2001 s-a dat un acord de mediu si de atunci toti si-au propus s-o faca. Probabil ca vor mai trece ani pana cand acest lucru va fi posibil. Intre timp, sanatatea devenilor in general si a celor care locuiesc in zona in special are de suferit, dar cui ii pasa?!”. Inainte de 1989, in zona respectiva fusese prevazuta o perdea vegetala inalta de 10 metri pe trotuare, dar timpurile s-au schimbat si noile autoritati nu au mai fost atat de interesate sa o realizeze. In schimb, in perimetrul respectiv au fost ridicate de-a lungul anilor noua benzinarii, cateva supermarketuri si se desfasoara mai multe activitati economice, desi nu este o zona industriala, delimitata ca atare.

Solutia – autostrada
Construirea tronsonului de autostrada Deva – Orastie ar fi la acest moment singura solutie tehnica pentru ca traficul infernal de pe DN 7 sa scada. Din pacate, lucrarile la aceasta portiune, numita bypass sunt deja in intarziere cu cel putin zece luni. Recent, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat ca lucrarile de constructie ale tronsonului de autostrada Deva -Orastie, parte a Coridorului 4 pan-european, vor incepe in septembrie – octombrie, anul acesta si ca proiectul este in curs de finalizare. Cand va fi gata, se va organiza o licitatie pentru stabilirea constructorului. Contractul cu acesta se va semna in luna august. Astfel de promisiuni au fost facute in ultimii trei ani de toti oficialii care au vizitat judetul Hunedoara, de la premierul Tariceanu la presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, si pana la Ludovic Orban, ce a fost in zona in urma cu aproximativ o luna. Bucata de autostrada Deva - Orastie are o lungime de 32,8 km. Pentru construirea acesteia este nevoie de 170 de milioane de euro. Banii vin dintr-o finantare nerambursabila in proportie de 75 la suta, prin programul ISPA, iar restul de 25 la suta sunt asigurati de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Transporturilor. Initial, s-a estimat ca lucrarile sa inceapa in septembrie – octombrie 2007 si sa fie finalizate pana in data de 31 decembrie 2010, data la care toate programele ISPA in Romania trebuie incheiate. Din pacate, zece luni s-au scurs, iar lucrarile sunt sublime, dar lipsesc cu desavarsire. Autoritatile s-au laudat ca atunci cand va incepe constructia acestui tronson, in zona vor fi create in jur de 1.500 de locuri de munca. In plus, firmele furnizoare de servicii si de materiale vor avea si ele numai de castigat. Pe de alta parte, constructia acestei portiuni din coridorul IV ar da de lucru pentru cel putin 27 de furnizori de utilitati, care trebuie sa regandeasca traseele retelelor de apa, gaz, curent electric, telefonie etc. Traseul tronsonului Deva – Orastie porneste din Soimus, urmeaza cursul raului Mures, unde va avea doua supratraversari pana in zona Aurel Vlaicu, iar in rest pastreaza malurile Muresului. Bypass-ul traverseaza suprafata comunelor Soimus, Harau, Rapolt, Turdas si a oraselor Simeria, Orastie si Geoagiu. De asemenea, drumul va avea doua descarcari (adica urcarile pe autostrada): una la Soimus si o alta la Simeria Veche, unde este nevoie de un pod peste calea ferata.

Giratoriile, doar pentru fluidizare
Pe de alta parte, Ion Tirinescu, seful Serviciului de Politie Rutiera din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Hunedoara, spune ca o solutie pentru fluidizarea traficului o constituie construirea unor sensuri giratorii, dar acestea nu ar rezolva nici pe departe problema poluarii, pentru ca masinile ar trece tot prin oras: „Faptul ca masinile trec prin oras face ca circulatia sa fie greoaie, iar aglomeratia duce la producerea de evenimente rutiere. De exemplu, ca varianta de ocolire este Calea Zarandului, dar si aceasta este strada din oras, asa ca 30 la suta dintre evenimentele rutiere din Deva au loc in acea zona. In plus, pe acolo trec, in medie, zilnic circa 10.000 de autovehicule de mare tonaj. Practic, ar fi nevoie de construirea a trei sensuri giratorii in apropiere pentru ca circulatia sa se fluidizeze”. Situatia este la fel de rea si in cealalta parte a orasului, tot pe DN 7, intre Santuhalm si Deva, o zona cu multe accidente, considerata un „punct negru” pe harta locurilor in care se produc mai multe evenimente rutiere in judet. Este vorba despre zona aflata in aliniament, unde foarte multi soferi vireaza la stanga pentru a intra pe vreo proprietate riverana, incalcand astfel linia continua si provocand accidente grave.
Data: 18.07.2008 , Sursa: Replica
Acest articol a fost vizualizat de : 171 ori.
Cuvinte cheie: coridorul IV, autostrada Deva, Orastie

 1-20din 95 »
Ultimele discutii pe forum
Coridorul IV ->Podul Calafat - Vidin
Utilizator:
most
Constructorul podului peste Dunăre Calafat-Vidin pe malul românesc va fi selectat la 15 octombrie, când Ministerul Transporturilor va încheia contractul de execuţie în valoare de aproximativ 110 milioane de euro

Coridorul IV ->Podul Calafat - Vidin
Utilizator:
most
15.01.2008: The construction of Danube Bridge 2 is four months late The construction of the Danube Bridge 2 has been delayed by 4 months due to a discrepency between Bulgarian and Romanian legislation according to the Bulgarian Minister of Transportation, Peter Mutavichev. conform www.vidin-calafat.com Dupa ani si ani de cand se discuta realizarea podului tot mai apar diferente legislative? Cum s-a asteptat atata, sa fie macar vorba de 4 luni si nu de 4 ani.

Coridorul IV ->Ramura sudica (Timisoara - Craiova - Salonic/Istanbul)
Utilizator:
most
Aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana a determinat schimbarea contextului regional si va impulsiona, probabil, constructia si modernizarea de sosele si cai ferate. Din '89 si pana acum am asistat la tot felul de ezitari, renuntari, schimbari de trasee, de multe ori pe criterii mai putin obiective decat cele legate de eficienta economica (iar traficul international poate sa o creasca si doar astfel putem avea autostrazi de calitate). Criteriile pentru stabilirea prioritatilor in constructia de autostrazi au parut a fi mai mult indreptate (conform a numeroase pareri de pe forumuri) spre latura sentimentala, chiar egoista, a interesului local si mai putin a interesului national si cu atat mai putin a celui european. Nu poate fi minimalizata pentru nimeni dorinta de a avea o auostrada in zona in care traieste si este de dorit ca Romania sa aiba o adevarata retea, dar asta nu ar fi trebuit sa se intample in detrimentul unor cai de transport de nivel de importanta superior. Pa

Coridorul IV ->Ramura sudica (Timisoara - Craiova - Salonic/Istanbul)
Utilizator:
most
Doream, prin participarea la acest forum, inca de la primele postari, sa atrag atentia asupra unui segment de transport foarte important pentru Romania si anume ramura sudica a coridorului IV pan-european. Lupta pentru castigarea cailor de transport europene este foarte dura pentru ca aduce cele mai mari si sigure venituri. Avantajele unei infrastructuri corespunzatoare sunt, in buna masura, cunoscute de toata lumea, cele mai importante fiind legate de atragerea de investitii si progresul economic al zonelor strabatute. In dorinta de a fi la curent cu proiectele de dezvoltare rutiere si feroviare ale zonei mele, am urmarit si siturile vecinilor nostri bulgari si cele europene, in special despre coridoare pan-europene si proiectele axelor prioritatre TEN-T, care sunt mult mai clare in ceea ce doreste in acest domeniu. Dar cel mai mult mi-a atras atentia promptitudinea cu care au actionat sarbii atunci cand au observat ca, in primele luni de la aderarea Romaniei si Bulgariei, le-au s

Coridorul IV ->Ramura sudica (Timisoara - Craiova - Salonic/Istanbul)
Utilizator:
infrastructura.haos
Traseul initial al Coridorului IV prin Romania era doar prin Timisoara si Tr Severin. In urma negocierilor Romania a reusit sa duca C4 prin Bucuresti. Cu toate acestea nu am construit decat de la bucuresti la constanta, o autostrada cu trafic sezonier. Atunci Romania a avut de castigat si datorita razboiului din fosta iugoslavie. Acum insa razboil s-a terminat, iar in tarile din fosta iugoslavie exista autostrazi (pana si sarbii au mai multi km ca si noi) iar traseul prin aceste tari este mai scurt pana in sudul europei. Astfel Romania s-a scos singura de pe traseul european prin taraganarea inceperii lucrarilor la Coridorul IV. Probabil ca nu va mai dura mult pana cand se va oficializa noul traseul al Coridorului IV. Inclusiv pentru europa ar fi mai ieftin sa mai complecteze cativa km de autostrada ce la lipsesc vecinilor decat sa faca unele noi la noi. Chiar daca Romania va construi Coridorul IV este posibil sa fie prea tarziu, daca ungurii, sarbii, bulgarii termina inaintea noast


Prieteni, id-uri messenger | Masini modificate | vanzari masini | Dacia Sandero
Bucuresti| Autostrada Soarelui| Coridorul IV| Autostrada Transilvania| Autostrada Bucuresti-Brasov| Autostrada Bucuresti-Pitesti| Centuri Ocolitoare| Drumuri express| Drumuri Nationale| Norme TEM| Reteaua de drumuri|
Impozite si taxe auto | Zone metropolitane | Statistici nationale| Statistici europene| linkuri