Prima pagina    Forum Adauga legatura la: Yahoo Adauga legatura la: Google Adauga legatura la: Power Oldie Adauga legatura la: Digg Adauga legatura la: Del.icio.us Adauga legatura la: Reddit Adauga legatura la: Jumptags Adauga legatura la: Netscape Adauga legatura la: Blinklist Adauga legatura la: Diigo






Cum taxam autostrazile, la ora sau la kilometru?


taxare autostrazi Romania Ministerul Transporturilor vrea taxă pe autostrăzi, dar nu şi-a pus niciodată problema dacă nu cumva actuala vinietă e mai bună. Alegerea n-a fost dată de sondaje sau de studii, ci de convingerile ministrului Transporturilor. Berceanu crede că e echitabilă taxarea la kilometru doar a celor care folosesc autostrăzile
.Ministerul Transporturilor preferă recuperarea investiţiilor făcute în autostrăzi cu ajutorul taxelor ce vor fi percepute la fiecare kilometru parcurs, în detrimentul sistemului vinietei care permite accesul pe întreaga reţea de autostrăzi o perioadă bine precizată de timp. De regulă, aceasta poate fi zece zile, o lună, două luni sau un an. Ministerul înclină spre această opţiune în pofida faptului că nici acesta şi nici Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu au sondat vreodată preferinţele automobiliştilor pe această temă şi nici nu au făcut un studiu care să arate care dintre cele două sisteme este mai bun pentru automobilişti. Românilor nici măcar nu li s-a explicat despre ce este vorba. „Până acum nu s-a făcut o astfel de analiză, ar trebui făcută în viitor”, recunoaşte Dorina Tiron, director general al CNADNR.

Ministrul Radu Berceanu ştie deja ce este mai bun pentru români. Este vorba despre taxă, iar ministrul are şi argumente. „Discutăm de fapt de o taxare pe timp (vinieta - n.red.) şi una pe spaţiu (taxa pe autostradă - n.red). Personal, cred că românii nu au prea mare încredere în prima formă, plus că pot apărea discuţii - eu merg 10 kilometri şi plătesc vinieta pe o zi, iar altul merge 1.000 de kilometri şi plăteşte tot o zi. Cred că un sistem de taxare pe spaţiu ar fi mai nimerit, evident, cu mijloace moderne, nu neapărat cu casieriţa căreia îi dai banii”, a declarat recent Berceanu, fără a menţiona de unde ştie ce preferă românii. Oricum, subiectul nu a fost niciodată dezbătut public, iar convingerile automobiliştilor, dintre care mulţi nu au părăsit graniţele ţării, se pot dovedi greşite.

Sistemul taxei presupune că automobiliştii primesc la intrarea pe o autostradă nişte tichete eliberate de automate pe care le prezintă la ieşire, când fac plata. Taxa plătită este în funcţie de lungimea parcursă şi de regulă tariful este în jurul a 5-7 eurocenţi pe kilometru. În cazul Italiei, spre exemplu, acesta este de 7 eurocenţi, iar în Croaţia, de 5 eurocenţi. Tarifele pot varia în funcţie de concesionarul fiecărei autostrăzi. În cazul viitoarei autostrăzi Comarnic-Braşov, potrivit declaraţiilor oficiale, oferta viitorului concesionar al autostrăzii, firma franceză Vinci, este de 1,75 euro pe suta de kilometri şi osie, ceea ce duce la un tarif de 4 eurocenţi pe kilometru, inclusiv TVA. Taxa de autostradă este un sistem întâlnit cu precădere în ţările din bazinul mediteranean, respectiv Franţa, Croaţia, Italia, Spania, Portugalia, acest sistem fiind găsit însă şi în Norvegia. De asemenea, taxa pe autostradă se aplică şi în ţările care aplică sistemul vinietei, însă doar pentru transporturilor comerciale.

Unul dintre avantajele sistemului taxei de autostradă este faptul că plata făcută de şoferi este în funcţie de lungimea de autostradă parcursă. Sunt evitate nemulţumiri de genul celei menţionate de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Dezavantajele acestui sistem sunt costurile mai ridicate de folosire a autostrăzilor suportate de automobilişti, dar şi accesul mai greoi pe autostradă (aglomeraţie la barierele de taxare, absenţa monetarului cerut la aparatele de taxat, problema celor care folosesc autostrada des, dar pe o distanţă foarte scurtă etc.). Al doilea sistem e oarecum similar cu cel aplicat în prezent în România, numai că, în anumite cazuri, cum ar fi Ungaria, vinieta nu este una fizică - pe care şoferul s-o lipească pe parbriz. Tot cu ajutorul vinietei se face taxarea autostrăzilor şi în Slovenia şi în Cehia.

Este utilă poate o comparaţie între sumele plătite de doi şoferi din două ţări occidentale, primul italian şi achitând taxa la kilometru, celălalt austriac, plătind vinietă. Potrivit ministrului Berceanu, şoferul italian ar trebui să se simtă mai mulţumit decât cel austriac deoarece este tarifat doar în funcţie de cât circulă, iar al doilea ar trebui să aibă frustrări. Asta nu se întâmplă pentru că primul plăteşte mult mai mult decât al doilea. În cazul unui drum de 400 de kilometri făcut pe autostradă în interval de zece zile, primul va plăti 28 de euro, iar al doilea, valorea vinietei pe această periodă, adică 7,70 euro.

Exemplul poate fi translatat pentru vinieta anuală. Deoarece valoarea vinietei anuale este în Austria de aproximativ 70 de euro, iar kilometrul în Italia e de 7 eurocenţi, şoferul italian va plăti mai puţin decât cel austriac doar dacă parcurge într-un an până la o mie de kilometri, respectiv 90 de kilometri pe lună, ceea ce este, desigur, foarte puţin. Exemplele pot fi extinse şi la celelalte ţări, după cum diferenţele în tarifare nu sunt foarte mari. Astfel, parcurgerea unui kilometru de autostradă în Croaţia, între Zagreb şi Split, se plăteşte cu 5 eurocenţi, iar vinieta anuală în Ungaria este de aproximativ o sută de euro. Şoferul croat va plăti mai puţin decât cel maghiar doar dacă parcurge într-un an până în 2.000 de kilometri de autostradă, adică 166 de kilometri pe lună. În această situaţie, dacă e vorba, spre exemplu, de un drum făcut într-o perioadă de o lună, cum ar fi un tur realizat în concediu, al doilea va avea avantajul că va putea să îşi cumpere vinieta pe o periodă de o lună, ieşind în final mai ieftin decât cel croat.

Adepţii taxei de autostradă, printre care şi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, invocă directive ale UE conform cărora taxarea ar trebui să se facă la kilometru pentru a fi evitată discriminarea între cei care circulă mult şi cei care folosesc puţin sau chiar deloc autostrăzile. În fapt, directiva menţionată priveşte doar transporturile comerciale, unde discriminarea firmelor de transport pe criterii naţionale este o problemă sensibilă.

În privinţa taxării autoturismelor, UE nu are prevederi care să oblige la aplicarea unui anumit sistem. Simţind totuşi oportunitatea de a scoate mai mulţi bani din taxarea şoferilor, anumite ţări, precum Ungaria, preconizează renunţarea la sistemul vinietei în favoarea taxei de autostradă. Măsura urmează să fie implementată în ţara vecină cu începere din acest an.

Cum se plăteşte acum în România
Ca să folosească infrastructura rutieră, românii plătesc în prezent vinietă, care este cuprinsă, pentru şoferii de autoturisme, între trei euro, pentru şapte zile, şi 28 de euro, pentru 12 luni. La aceasta se adaugă însă şi taxe plătite indirect, care merg la bugetul de stat, adică acciza pe carburanţi, inclusă în preţ şi plătită direct la pompă, şi aşa-numitul “cent pe litru”, inclus tot în preţ, pentru a se plăti datoriile fostei Companii Române de Petrol din deceniul trecut.
 
Data: 10.08.2009 , Sursa: Cotidianul
Acest articol a fost vizualizat de : 169 ori.
Cuvinte cheie: taxare autostrazi Romania

 1-20din 111 »
Ultimele discutii pe forum
DN1 Bucuresti - Brasov ->sesizari si reclamatii
Utilizator:
ltc
http://www.cestrin.ro:8080/sesizari/default.aspx

DN1 Bucuresti - Brasov ->DN1 Bucuresti - Brasov
Utilizator:
Nebhotep
sper sa nu le treaca repede. Nu ar fi primul proiect care incepe in fortza si se incheie cu scandal.

DN1 Bucuresti - Brasov ->Re: DN Sibiu - Brasov
Utilizator:
aby2700
Sper sa nu fie doar un elan de inceput, si sa o lase mai moale pe parcurs.situatia era asemanatoare. Foarte multe tronsoane in care se circula pe o singura banda. In iarna insa, se circula normal. Toate sectoarele unde s-au realizat escavatii erau asfaltate, semafoarele erau scoase. cred ca au lucrat bine pana acuma. Sa speram ca si rezultatul final sa fie la fel de bine.

DN1 Bucuresti - Brasov ->Despre Colas in presa
Utilizator:
infrastructura.haos
[i:e29b04bb68]Podul des vizitat de Basescu a inghitit 515 miliarde, fiind reparat de SC Constructii Feroviare Iasi – Grup Colas SA, lucrarea fiind contractata pe un an, desi legea prevede "de regula nu mai mult de o luna". Grupul francez Colas a preluat in urma cu cativa ani si SC SCREG Romania SRL, despre care presa buzoiana a scris ca exploata balastul din zona pilonilor podului, fapt ce ar fi afectat fundatiile acestuia. Excavarile de pietris au fost executate pe baza unui studiu intocmit de IPTANA mai sus mentionata. Francezii detin 51% din firma ieseana si nu este de mirare ca CNADNR i-a cadorisit, deoarece compania statului este asociata cu COLAS la Sorocam SRL din Bucuresti, alta abonata la banii publici, si care il are ca administrator chiar pe fostul director al companiei. Sorocam s-a ales in noiembrie 2004 cu un contract de 12 miliarde de lei, in urma unei licitatii organizate de Primaria Capitalei, pentru executarea unor lucrari de canalizare ape pluviale si

DN1 Bucuresti - Brasov ->DN1 Bucuresti - Brasov
Utilizator:
infrastructura.haos
In Romania functioneaza din 1998 si are peste 300 angajati. Cifra de afaceri la nivelul anului 2004 a fost in jur de 50 milioane euro. Firma a avut de-a lungul timpului, numeroase contracte cu CNADNR. Se pare chiar ca ar fi una din 'preferatele' ministrului Berceanu. Firma are la randul sau participatii la numeroase firme importante de constructii din Bucuresti, Iasi, Timisoara si Constanta.


Prieteni, id-uri messenger | Masini modificate | vanzari masini | Dacia Sandero
Bucuresti| Autostrada Soarelui| Coridorul IV| Autostrada Transilvania| Autostrada Bucuresti-Brasov| Autostrada Bucuresti-Pitesti| Centuri Ocolitoare| Drumuri express| Drumuri Nationale| Norme TEM| Reteaua de drumuri|
Impozite si taxe auto | Zone metropolitane | Statistici nationale| Statistici europene| linkuri