|
Utilizator:
most |
Da, dar ma gandeam cum putem colecta traficul (si banii aferenti, care nu ar fi putini) de la tarile din Nord (Baltice si Scandinave) si de la Polonia si o parte din Germania. Probabil ca o autostrada prin Ucraina care sa ocoleasca Ungaria si Slovacia ar fi o alternativa daca ungurii nu vor sa continue spre Niyregyhaza. Insist pe traficul acesta si avantajele sale pentru ca am vazut destule pareri pe forumuri. Un sofer se plangea ca nu e bine tratat la traversarea Ucrainei, deci drumul care se vede pe harta langa granita cu Ungaria si Slovacia este folosit de transportatorii nostri spre Polonia si Germania. Vezi, pe acest forum ar putea sa-si exprime parerea si astfel s-ar putea creiona anumite strategii. Sau, insist pe importanta coridorului IV pentru ca pe soselele noastre am vazut de mai multe ori camioane chiar si din Teheran. Transportul rutier are avantajele sale fata de cel feroviar si cel maritim care nu sunt atat de rapide, nu suporta cantitati mici si nu lasa marfa in ograda |
130 mil. euro, avansul primit pe 2008
MT a suplimentat bugetul de cheltuieli
increzator in puterile companiei americane Bechtel, ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Laszlo Borbely, a declarat ieri ca aceasta va reusi sa predea, pana la sfarsitul anului, cei 45 de km din Autostrada Transilvania, desi recunoaste ca nu a finalizat niciun kilometru pana acum. "Eu cred ca va reusi. E vorba de tronsonul Campia Turzii – Gilau
Afirmatia ministrului vine pe fondul controverselor iscate de primirea unui avans de 130 mil. euro din suma ceruta pe 2008, de aproape 400 mil. euro, si a suplimentarii limitei de cheltuieli aprobate recent de Ministerul Transporturilor.
Borbely a aratat ca, in urma cu cateva zile, MT a aprobat, pentru luna martie, o crestere a limitei de cheltuieli cu 100 mil. de lei, pentru luna aprilie aceasta fiind estimata la mult mai mult din cauza excedentului bugetar.
Negand ca ar avea cunostinta despre o posibila datorie reclamata, de 51 mil. euro, Borbely a dat asigurari ca bugetul MT va fi "sigur" suplimentat in lunile ce urmeaza, ceea ce va determina Bechtel sa lucreze in continuare. "E important nu numai pentru Guvern, ci si pentru Romania, pentru aceasta zona, sa avem aceasta autostrada finalizata”, a conchis el.
Proiectul construirii autostrazii Transilvania, pe relatia Brasov-Bors, a inceput in 2004, in baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde euro, acordat companiei americane Bechtel. Lucrarile au fost intrerupte la jumatatea anului 2005, cand autoritatile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedenta. Ca urmare a sistarii lucrarilor, termenul de finalizare a autostrazii, stabilit initial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.
Plati fara acordul firmei care supervizeaza lucrarile
La sfarsitul lunii trecute, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a aprobat platile aferente anului 2008 catre Bechtel, constructorul autostrazii Brasov-Bors, fara a avea acordul firmei franceze care supervizeaza lucrarile, Scetauroute. Afirmatia apartine chiar directorului general al CNADNR, Mihai Grecu, cu precizarea ca plata se refera la 95% din suma inclusa in dispozitia de plata. Lipsa acordului Scetauroute a fost motivata de acesta prin nesuprapunerea programului de lucru al companiei cu cel al Bechtel.
"Termenul final de predare a proiectului tehnic este 1 martie, altfel vom rezilia contractul si vom include firma Scetauroute pe lista neagra, pentru ca a intarziat cu 12 luni predarea proiectului tehnic pentru reabilitarea drumului Arad-Timisoara", a mai spus Grecu.
CNADNR a epuizat deja bugetul autostrazii Brasov-Bors, pentru 2008, in aceste conditii existand pericolul stoparii lucrarilor. Singura plata a CNADNR catre constructorul Bechtel a fost de 140 milioane euro, reprezentand un avans de 30% din valoarea totala a lucrarilor programate pentru acest an.
Berceanu ameninta cu rezilierea contractului
Nemultumit de modul in care sunt realizate lucrarile de catre compania americana, fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, declara, in toamna lui 2006, ca firma Bechtel este pasibila de sanctiuni, fiind posibila chiar rezilierea contractului. "Ne dau explicatii ca intarzie pentru ca a plouat, pentru ca, probabil, cand s-a incheiat contractul, si-au inchipuit ca Romania e in Sahara. Trebuie sa incercam, daca tot platim atat de multi bani, sa fim cat se poate de fermi si sa cerem celor cu care am incheiat contracte sa le respecte", a sustinut Berceanu. Evidentiind eforturile facute de Romania pentru a contracta un imprumut de 100 mil. euro in vederea finantarii, Berceanu a aratat ca partea romana a fost nevoita sa plateasca bancii, la sfarsitul lunii septembrie 2006, un comision de neutilizare a banilor de 45.000 de euro. in opinia sa, acest lucru demonstra cu prisosinta faptul ca Bechtel nu lucreaza nici pe departe in ritmul pe care l-a anuntat.