Prima pagina    Forum Adauga legatura la: YahooAdauga legatura la: GoogleAdauga legatura la: Power OldieAdauga legatura la: DiggAdauga legatura la: Del.icio.usAdauga legatura la: RedditAdauga legatura la: JumptagsAdauga legatura la: NetscapeAdauga legatura la: BlinklistAdauga legatura la: Diigo




Google

Bechtel pluseaza la 6,5 miliarde euro


Compania americana a solicitat consultantului Scetauroute majorarea costurilor la autostrada Transilvania de aproape 3 ori fata de proiectul initial

La suma ceruta de Bechtel, costul unui kilometru de autostrada s-ar apropia de pragul de 20 milioane euro, cost greu de acceptat inclusiv in zonele dificile de munte. In sprijinul solicitarii lor, americanii au prezentat un tabel de costuri, la fiecare rubrica aparand o inmultire cu 3. Mai interesant este ca solicitarea Bechtel vine pe fondul inexistentei proiectului final de executie si a proiectului tehnic, care se estimeaza ca vor fi gata abia in cursul acestui an
.
Pentru continuarea lucrarilor la autostrada Transilvania, in bugetul pentru 2008 au fost previzionate circa 450 milioane euro, in conditiile in care intreg bugetul destinat Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) nu depaseste 700 milioane euro. Directorul CNADNR, Mihai Grecu, a anuntat, inca de la sfarsitul lunii februarie, ca fondurile destinate Bechtel au fost epuizate si ca, daca nu se vor gasi bani, lucrarile ar putea fi sistate. Ca sa fie sigur ca Bechtel ia repede o portie consistenta de bani, Mihai Grecu a aprobat de la inceputul anului plati catre compania americana de 140 milioane euro, desi, conform contractului, obligatia CNADNR era de a achita ca avans maximum 30% din suma. Scapand de toti banii de care dispune, Compania de Autostrazi a ajuns in situatia de a nu mai putea achita alte cheltuieli, cum ar fi cele pentru terenuri sau utilitati. Mai mult, CNADNR are restante la plata de anul trecut, de aproape un miliard de euro, pentru diferite lucrari angajate, dar in acelasi timp comanda studii de fezabilitate de zeci de milioane de euro pentru drumuri expres care, probabil, nu vor fi construite niciodata.
Revenind la Bechtel, ai carei reprezentanti refuza orice comentariu pe marginea problemelor aparute, trebuie sa spunem ca justificarea pentru banii primiti se va face abia la sfarsitul anului, cand acest guvern va fi devenit deja istorie.

Graba suspecta
Daca pentru intreg anul 2008 sumele promise firmei Bechtel pentru continuarea lucrarilor la Autostrada Transilvania nu depaseau nivelul de 500 milioane euro, este normal sa ne intrebam de ce i s-au achitat deja 140 milioane? In nici doua luni, Bechtel a reusit sa cheltuiasca suma amintita, ceea ce inseamna ca, in acest ritm, pe tot parcursul anului suma totala s-ar ridica la 840 milioane euro. Guvernul stie insa prea bine ca nu are de unde lua acesti bani. In anul 2007, Bechtel a primit pentru lucrarile la autostrada ceva mai mult de 100 milioane euro si a turnat, demonstrativ, circa trei kilometri de asfalt. Daca ar fi sa ne raportam la suma consumata in primele doua luni ale acestui an, cel putin teoretic, Bechtel ar fi trebuit sa avanseze cu lucrarile mai mult decat a facut-o pe tot parcursul anului 2007. Evident, nici vorba de asa ceva. In aceasta situatie, ne putem intreba pe ce s-au cheltuit cele 140 milioane euro, in numai doua luni, si de unde va scoate Ministerul Transporturilor restul de bani necesari continuarii lucrarilor, in conditiile in care bugetul pentru 2008 a fost evaporat deja. La aceste dileme se mai poate adauga si cea legata de costul real al kilometrului de autostrada, dat fiind faptul ca pretul initial de circa 2,2 miliarde euro pentru intreaga lucrare poate sari in final chiar si de cele 6,5 miliarde euro solicitate acum. In plus, la rectificarea bugetara de saptamana trecuta, Ministerului Transporturilor i-au fost amputate 100 milioane lei.

Arma secreta: Fondul de dezvoltare
Dupa vanzarea Bancii Comerciale Romane, privatizare in urma careia statul roman a incasat aproximativ 2,2 miliarde euro, Guvernul a anuntat infiintarea Fondului National de Dezvoltare, destinat proiectelor de infrastructura, o parte importanta din bani urmand a fi directionati catre autostrada Transilvania. Prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu si fostul ministru al finantelor Sebastian Vladescu anuntau ca minimum un miliard din veniturile acestui fond vor fi alocati lucrarilor la autostrada amintita, alte sume mai mici contribuind la alte proiecte, intre care centuri ocolitoare pentru cateva mari orase, inclusiv construirea unui nou stadion in Bucuresti. La pusculita Fondului nu contribuiau doar banii din vanzarea BCR, ci si sumele provenite din alte privatizari, care au ajuns in anul 2007 la inca un miliard de euro. Fondul a fost aprobat, pentru anul 2007, prin Legea bugetului de stat, iar de atunci incoace peste sumele intrate s-a asternut tacerea. Nu am reusit sa obtinem o situatie clara a incasarilor, cu atat mai putin a destinatiei banilor. Daca directorul general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, Mihai Grecu, a anuntat ca banii destinati autostrazii Transilvania au fost deja cheltuiti si nu se stie de unde vor fi luati altii, inseamna ca trebuie sa-l credem, mai ales ca acesti bani nu au provenit de la Fondul National de Dezvoltare. Ar putea sa vina insa in viitor de acolo, iar declaratia directorului Grecu nu este altceva decat o fortare de mana la adresa Guvernului pentru a intra in banii Fondului. Nimic rau in asta, daca pe parcurs nu ar fi aparut si alte dileme si daca finantarea cu banii Fondului ar fi fost prinsa in buget.

Tinta, pe punctul de a fi atinsa
Ne intoarcem la enigmele Bechtel, pe care am incercat sa le lamurim adresandu-ne direct reprezentantilor companiei. Dat fiind faptul ca este vorba de o lucrare finantata din bani publici era firesc sa aflam: care este suma reala acordata de Guvern, pana in prezent, pentru autostrada Transilvania si care este suma angajata pentru tot anul 2008; care este costul mediu real al unui kilometru de autostrada si la cat sunt evaluate costurile finale; ce masuri va lua Bechtel in cazul in care Guvernul nu va reusi sa identifice sumele necesare continuarii lucrarilor; care este stadiul lucrarilor; care este stadiul rezolvarii problemei exproprierilor? In ciuda insistentelor noastre, nimeni de la Bechtel nu s-a sinchisit sa raspunda. Concluziile le tragem, asadar, singuri. Contractul cu firma Bechtel a fost renegociat de fostul ministru al transporturilor, Gheorghe Dobre, fara a schimba situatia incomoda in care se afla partea romana. Este stiut faptul ca Bechtel are toate drepturile, iar partea romana - toate obligatiile. Contractul prevede, intre altele, termene-tinta, cantitati-tinta si, mai ales, preturi-tinta, ceea ce in final se traduce printr-o crestere a pretului pentru un kilometru de autostrada de la 5-6 milioane euro la 18-20 milioane euro. Aceste costuri sunt echivalente cu cele prognozate pentru autostrada Brasov-Comarnic, unde se lucreaza in conditii mult mai dificile de relief. Mai in gluma, mai in serios, la 17-18 milioane/kilometru mai ca se poate construi chiar un tunel de metrou pana la Bors.

Contractul nu lasa cale de intors
La renegocierea contractului cu Bechtel s-a spus ca s-a eliminat clauza prin care partea romana era obligata sa acorde un imprumut fara dobanda, in valoare de 250 milioane euro, in paralel cu plata lucrarilor efectiv executate in fiecare an, si ca in noua formula a contractului cu Bechtel avansul va fi de 30% din valoarea lucrarilor, urmand ca acesta sa fie recuperat din platile lunare pentru lucrari efective, astfel ca la sfarsit de an partea romana sa plateasca numai lucrarile efectiv executate. Amintim ca, in cazul constructiei sau reabilitarii de drumuri nationale, avansul este de numai 15%. Oricum, dupa modul de plata aplicat, acest lucru este irelevant, caci directorul Mihai Grecu a dat un ordin intern, semnat numai de el, prin care garanteaza celor de la Bechtel minimum 75% pentru asigurarea cash-flow-ului, desi in realitate s-a platit 95%. O alta clauza a contractului, despre care nu se spune nimic, este legata de plata taxelor vamale pentru utilajele pe care Bechtel le importa in vederea efectuarii lucrarilor. Astfel, statul roman este cel care plateste taxele vamale de 35% din valoarea utilajului, la care se adauga taxa pe valoare adaugata. Mai mult, pentru ca nu s-a facut nicio modificare la pretul unitar, care ar fi trebuit sa includa toate taxele platite, taxele vamale pentru utilaje vor fi adaugate la acest pret unitar, ceea ce va duce la un pret pe kilometru de autostrada mai mare decat oriunde in Europa. De altfel, este aproape sigur ca pretul total al autostrazii Transilvania a sarit de la 2,2 miliarde euro la 5,3 miliarde euro si se anticipeaza ca, in final, acesta va ajunge la 7 miliarde euro. N-ar trebui sa ne surprinda acest lucru, daca ne-am aminti ca, la momentul negocierii contractului, Bechtel a fost asistat de cei mai buni avocati ai sai, de la Londra, in timp ce Ministerul Transporturilor a fost asistat de juristii proprii si de o firma de avocatura cu sediul intr-un apartament din Drumul Taberei.

Consultantul fara consultare
De cand a fost numit la conducerea CNADNR, directorul Mihai Grecu si-a facut o prioritate absoluta din platile catre Bechtel. Surse din minister sustin ca directorul CNADNR se comporta ca si cum ar fi angajatul americanilor. Nu intamplator, intre Mihai Grecu si seful sau direct, adica ministrul Ludovic Orban, nu exista niciun dialog. Asa se face ca CNADNR a aprobat platile aferente anului 2008 catre constructorul autostrazii Brasov-Bors, compania americana Bechtel, fara sa aiba acordul firmei franceze Scetauroute, care supervizeaza lucrarile. Atunci la ce am mai angajat aceasta companie, pe care o si platim, de altfel, cu vreo 5 milioane de euro pentru serviciile pe care ni le face? Nu mai putin de 95% din suma inclusa in dispozitia de plata catre Bechtel a fost facuta fara avizul Scetauroute, lucru recunoscut de altfel de Mihai Grecu, care motiveaza acest lucru prin „nesuprapunerea programului de lucru al companiei cu cel al lui Bechtel”. Cu alte cuvinte, nu pot sa supervizeze francezii pe cat de mult lucreaza americanii. In alta ordine de idei, directorul de la CNADNR, desi nu mai are bani in buget, face licitatii pentru studii de fezabilitate la drumuri expres, in valoare de milioane de euro, care vor fi construite la Sfantu’ Asteapta. De pilda, s-au platit pentru drumul expres Pitesti-Craiova (in lungime de 100 km) circa 12 milioane euro, plus TVA, in timp ce asemenea studii presupun costuri de circa 1,2 milioane euro, plus TVA, pentru 100 km.

Fondul de Dezvoltare si lipsa de transparenta
Conform deciziei Guvernului din decembrie 2006, Fondul National de Dezvoltare se aproba anual, prin Legea bugetului de stat si are trei subdiviziuni:
- fondul destinat finantarii proiectelor de investitii în infrastructura si a altor proiecte prioritare;
- finantarea cheltuielilor generate de constructia de obiective în cazul în care s-au efectuat retrocedari;
- fondul destinat suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe sau proiecte care beneficiaza de finantare din fonduri europene.
Sursa de alimentare a Fondului o reprezinta veniturile din privatizare, rezultate dupa deducerea cheltuielilor prevazute în bugetele acestora, din sumele încasate din vânzarea actiunilor rezultate din conversia în actiuni a creantelor de stat si din sumele existente în contul curent general al trezoreriei statului si în contul în valuta al Ministerului Finantelor din venituri din privatizare. Fondul se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale numai pe baza de Hotarâri ale Guvernului. Modul de utilizare a sumelor alocate se raporteaza lunar Ministerului Finantelor Publice. Si mai departe…?

Se cauta bani pentru exproprieri
Guvernul ar putea plati despagubiri suplimentare de 76,29 milioane lei (peste 20 milioane de euro) pentru exproprierea a 1.312 terenuri aflate pe amplasamentul lucrarilor de constructie a autostrazii Brasov-Cluj-Bors, potrivit unui proiect de hotarâre al Ministerului Transporturilor. Proiectul prevede, de asemenea, scoaterea de pe lista cu exproprieri a circa 70 de proprietati din judetele Salaj, Bihor si Cluj, ca urmare a faptului ca proiectul tehnic a trecut de la faza studiului de fezabilitate la faza detaliilor de executie si ca schimbarea configuratiei parcelei (prin alipire, dezlipire, transfer de drepturi reale sau de aparitia unor sarcini) duce la modificarea numarului cadastral. Documentul redactat de MT prevede majorarea sumelor pentru cei care vor fi expropriati. Daca documentul va fi aprobat de Guvern, banii vor fi platiti din bugetul pe 2008 al Ministerului Transporturilor. Care buget?

 1-20din 270 »
Ultimele discutii pe forum
Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Da, dar ma gandeam cum putem colecta traficul (si banii aferenti, care nu ar fi putini) de la tarile din Nord (Baltice si Scandinave) si de la Polonia si o parte din Germania. Probabil ca o autostrada prin Ucraina care sa ocoleasca Ungaria si Slovacia ar fi o alternativa daca ungurii nu vor sa continue spre Niyregyhaza. Insist pe traficul acesta si avantajele sale pentru ca am vazut destule pareri pe forumuri. Un sofer se plangea ca nu e bine tratat la traversarea Ucrainei, deci drumul care se vede pe harta langa granita cu Ungaria si Slovacia este folosit de transportatorii nostri spre Polonia si Germania. Vezi, pe acest forum ar putea sa-si exprime parerea si astfel s-ar putea creiona anumite strategii. Sau, insist pe importanta coridorului IV pentru ca pe soselele noastre am vazut de mai multe ori camioane chiar si din Teheran. Transportul rutier are avantajele sale fata de cel feroviar si cel maritim care nu sunt atat de rapide, nu suporta cantitati mici si nu lasa marfa in ograda

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
Din cate am auzit ungurii pregatesc deja aducerea autostrazii lor inspre granita Romana, in asa fel incat sa faca legatura cu Autostrada Transilvania. Proiectul Autostrazii Transilvania este intradevar un foarte bun exemplu pentru ce inseamna din punct de vedere economic trecerea unei autostrazi pe un teritoriu. Probabil ca pe masura ce lucrarile vor avansa, vom vedea asemenea investitii si in alte zone traversate de Autostrada Transilvania.

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Iata inca o investitie pe traseul, deocamdata auxiliar, alaturi de autostrada spre Iasi, care a facut sa-mi creasca respectul pentru autostrada Transilvania. Mai precis pentru tronsonul dintre Cluj si Brasov si apoi spre Bucuresti si spre Sud. Pentru ca, asa cum anticipam, va fi foarte importanta calea de legatura dinspre nordul continentului, la limita Uniunii Europene, catre Asia. Si va putea profita si portul Constanta. Cum bine spuneau niste baieti din Cluj ca va fi un drum important la granita zonei Schengen, cand vom intra si noi. Din pacate, continuarea pe teritoriul bulgar nu pare prea convenabila si nici nu am vazut daca au planuri pentru autostrada de la Ruse spre granita cu turcii. Acum traseul pare prea intortocheat si asta ar putea descuraja, intr-o anumita masura, calatorii. Nici in partea cealalta, spre Niyregyhaza, nu vad prea mult entuziasm din partea maghiarilor. Aceasta sosea ar trece prea putin pe teritoriul lor si nu ar avea castig prea mare. Se vede pe harta

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
O stire de ultima ora, autostrada de la Cluj la Jucu de va extinde inca 35 de kilometrii pana la Dej, unde este un parc industrial asemenator celui din Comuna Jucu, si unde deja sunt investitori importanti in tratative. Se pare ca Porche ar vrea sa deschida aici o fabrica de motoare. Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale a aprobat deja extinderea autostrazii Cluj - Jucu pana la Dej si se pare ca pregatesc deja caietul de sarcini pentru licitatie.

Autostrada Transilvania ->Au inceput asfaltarile pe Autostrada Transilvania
Utilizator:
most
S-au stabilit interconectarile celor doua autostrazi romanesti (C IV si Transilvania) cu cele maghiare. Autoritatile maghiare au constatat ca a crescut mult traficul cu Romania si portiunile lor de sosea simpla nu mai fac fata. Daca am inteles bine, vor construi chiar si o autostrada noua de la Budapesta spre Oradea, ca sa nu se ocoleasca pe la Nyireghyhaza.


Masini modificate | vanzari masini | Dacia Sandero
Bucuresti| Autostrada Soarelui| Coridorul IV| Autostrada Transilvania| Autostrada Bucuresti-Brasov| Autostrada Bucuresti-Pitesti| Centuri Ocolitoare| Drumuri express| Drumuri Nationale| Norme TEM| Reteaua de drumuri|
Impozite si taxe auto | Zone metropolitane | Statistici nationale| Statistici europene| linkuri