Prima pagina    Forum Adauga legatura la: YahooAdauga legatura la: GoogleAdauga legatura la: Power OldieAdauga legatura la: DiggAdauga legatura la: Del.icio.usAdauga legatura la: RedditAdauga legatura la: JumptagsAdauga legatura la: NetscapeAdauga legatura la: BlinklistAdauga legatura la: Diigo



Curs valutar 8 feb 2008
EUR 3,676
USD 2,538
XAU 74,5957

Google

Bechtel construieste prost, incet si mult prea scump


Bechtel isi face de cap pe autostrada Transilvania, arata un raport realizat de consultantul angajat de statul roman. Compania de autostrazi scuza constructorul american, iar ministrul Ludovic Orban nu stie nimic.

autostrada transilvania

Raportul pe luna octombrie emis de consultantul angajat de Compania de Autostrazi pentru supervizarea proiectului autostrazii Transilvania, firma franceza Scetauroute, indica deficiente grave ale disciplinei financiare si calitatii lucrarilor efectuate de firma americana Bechtel la cel mai costisitor proiect de infrastructura angajat de stat dupa 1990

.

Date furnizate in premiera de ziarul Cotidianul in vara anului trecut arata ca statul va plati pentru autostrada peste 10 milioane de euro pe kilometru (peste 5 miliarde de euro pentru aproximativ 400 de kilometri de autostrada), in conditiile in care pentru alte proiecte, cum ar fi Autostrada Soarelui, s-au platit 2-3 milioane euro pe kilometru.

Raportul este structurat pe mai multe capitole: calitatea lucrarilor, aspecte financiare, probleme de remediat, progrese, personal etc. Una dintre problemele sesizate este modificarea repetata a proiectului din proprie initiativa de catre Bechtel, in absenta oricaror aprobari din partea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Deseori, potrivit raportului, Bechtel a incercat sa ascunda propriile greseli si sa ia alti bani pentru remedierea acestora. In perioada mai-octombrie, respectiv intre momentul la care proiectele au fost aprobate de catre CNADNR si cel la care a fost facut raportul, Bechtel a efectuat, fara avizul CNADNR, sute de modificari ale proiectelor. „Lista documentelor de modificare este impresionanta si nu este in conformitate cu lucrarile efectuate“, spune firma care apara interesele statului roman. Potrivit acesteia, „prin aceste documente pe care Bechtel si le emite in calitate de proiectant, modificarile aparute in cele mai multe cazuri in urma unor greseli de executie si solutiile de rezolvare alese sint cele mai costisitoare. Aceste modificari facute constant de catre antreprenor conduc la cresterea succesiva a costului contractului cu ignorarea prevederilor contractuale de eficientizare, astfel incit nu i se permite beneficiarului sa stie costurile finale ale proiectului“, spune Scetauroute. Bechtel s-a angajat prin contract sa adopte o strategie de minimizare a costurilor, angajament, din cite se vede nerespectat.

„Antreprenorul incearca sa ascunda si greselile de executie pe care le face, greseli in urma carora au rezultat numeroase ruperi de taluz in debleu si pentru repararea carora pretinde sa fie platit suplimentar. In plus, intervine cu solutii noi care duc la achizitii de teren suplimentar care duc la cresterea costului lucrarilor“, mai spune Scetauroute.

Tehnic, lucrarile nu stau mai bine. „Reprezentantul beneficiarului (Scetauroute – n.red.) si-a exprimat nemultumirea privitoare la calitatea si consistenta productiei de piatra sparta care se produce la cariera Morlaca. (...) Pentru nici o sectiune unde s-a executat fundatia cu piatra sparta nu s-au atins rezistentele necesare datorita umiditatii necesare a materialelor, precum si a compactarii necorespunzatoare“, spune Scetauroute. Nici calitatea lucrarilor de beton nu este mai buna, acestea avind numeroase fisuri. „Situatia crapaturilor la structuri, dupa cum se prezinta pe ambele sectiuni nu poate fi acceptata. In sectiunea 2B (Cimpia Turzii-Gilau, care ar trebui data in functiune partial la finele acestui an – n.red.) aceste crapaturi au fost depistate in octombrie 2006, deci dupa un an problema trebuia sa fie rezolvata“, se arata in raport.

Chiar daca structurile de beton vor rezista, este posibil ca soferii sa vada, peste ani, autostrada fugind cu totul intr-o parte. „Stabilitatea taluzelor este o problema repetata si solutia cu geocelule (covoare din benzi perforate si texturate care stabilizeaza solul – n.red.) propusa de antreprenor nu a fost implementata corect, ceea ce inseamna ca alunecarile de teren vor reaparea“, spune Scetauroute. Problema a fost sesizata prima data anul trecut de Inspectia in constructii care chiar a oprit lucrarile o portiune. Singura solutie, spune Bechtel potrivit consultantului, este sa observe alunecarile si sa le repare. Desigur contra cost. Solutia se numeste metoda observationala, iar Scetauroute noteaza: „Metoda observationala aplicata de Bechtel: a nu intreprinde nimic“. Consecintele politicii aplicate de CNADNR in relatia cu Bechtel, anume plata lucrarilor in absenta acceptului calitativ al acestora dat de consultant isi spune acum cuvintul. Este o „superficialitate a antreprenorului privind inregistrarea datelor in documentele de calitate“, spune Scetauroute care adauga ca „testele efectuate la pilotii executati combinat fara tubulatura de protectie au indicat o gituire a betonului“.

Reprezentantii Bechtel ne-au declarat ca nu pot comenta „un raport pe care nu l-au vazut si care ajunge doar la CNADNR“.

Americanii cheltuiesc mai mult decit a aprobat Guvernul

Potrivit raportului, cheltuielile facute la anumite capitole depasesc aprobarile Guvernului.

Astfel este cazul cheltuielilor indirecte de capital unde Bechtel a primit cu 11,2 milioane de euro peste valorile din anexa 10 a contractului, aprobat de Guvern. „Costurile indirecte de capital au fost certificate la plata (...) in valoare de 11,2 milioane de euro peste valoarea din anexa 10“, arata Scetauroute. Nu este singurul caz. Raportul indica depasiri cuprinse intre 56 si 100% pentru tronsonul 1C, de 90% pe 3B, de 112% pe 2A. Pe celelalte tronsoane cresterile nu sint cunoscute, pentru ca nu au fost facute proiectele. Ziarul Cotidianul a aratat in toamna anului trecut ca valoarea finala a autostrazii, potrivit unui studiu al firmei Scetauroute, va fi de aproximativ 5,4 miliarde de euro.

Depasirea valorilor din anexa 10 trebuie obligatoriu aprobata de Guvern si de aceea secretarul general al Guvernului a cerut ministrului Ludovic Orban si CNADNR o nota in acest sens. Modificarea ordonantei referitoare la valoarea contractului nu este dorita de Bechtel caruia ii e teama ca, daca s-ar ajunge aici, Guvernul ar putea respinge majorarea, afirma surse oficiale din minister, care au solicitat anonimatul. „Antreprenorul (Bechtel - n.red.) este de parere ca ar fi prematur ca beneficiarul sa caute sa opereze o modificare a HG 1363/2003 (care aproba valoarea contractului – n.red.), spune Scetauroute.

Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, spune ca nu stie nimic despre solicitarea adresata ministerului de Ilie Bolojan, secretarul general al Executivului. „Nu am primit aceasta solicitare“, a declarat ieri Ludovic Orban. Aceasta, desi Cotidianul a prezentat in decembrie nota secretarului general, in care se cerea o dare de seama a ministerului pe tema costurilor autostrazii, si cu rezolutia acestuia conform careia un exemplar trebuie sa ajunga la ministrul Transporturilor.

Ministrul spune ca nu stie de concluziile raportului Scetauroute, insa ca va cere documentul la CNADNR. „Relatia cu Bechtel o tine CNADNR“, spune Orban, care de altfel s-a intilnit chiar ieri cu seful firmei americane.

Seful CNADNR, Mihai Grecu, nu este ingrijorat de concluziile raportului. Acesta atrage atentia firmei Scetauroute ca este restanta la predarea citorva proiecte catre minister si spune ca latirea taluzurilor, care ar ingreuna viitoarele alunecari pe autostrada, ar obliga la exproprieri si la costuri suplimentare.

„As vrea ca si alte proiecte, cum ar fi Bucuresti-Ploiesti, sa mearga la fel de bine“, spune Grecu. Acesta marturiseste ca nu a citit integral raportul si adauga ca, daca afirmatiile privitoare la Bechtel sint adevarate, atunci „acestea sint grave“.


 1-20din 213 »
Ultimele discutii pe forum
Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Da, dar ma gandeam cum putem colecta traficul (si banii aferenti, care nu ar fi putini) de la tarile din Nord (Baltice si Scandinave) si de la Polonia si o parte din Germania. Probabil ca o autostrada prin Ucraina care sa ocoleasca Ungaria si Slovacia ar fi o alternativa daca ungurii nu vor sa continue spre Niyregyhaza. Insist pe traficul acesta si avantajele sale pentru ca am vazut destule pareri pe forumuri. Un sofer se plangea ca nu e bine tratat la traversarea Ucrainei, deci drumul care se vede pe harta langa granita cu Ungaria si Slovacia este folosit de transportatorii nostri spre Polonia si Germania. Vezi, pe acest forum ar putea sa-si exprime parerea si astfel s-ar putea creiona anumite strategii. Sau, insist pe importanta coridorului IV pentru ca pe soselele noastre am vazut de mai multe ori camioane chiar si din Teheran. Transportul rutier are avantajele sale fata de cel feroviar si cel maritim care nu sunt atat de rapide, nu suporta cantitati mici si nu lasa marfa in ograda

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
Din cate am auzit ungurii pregatesc deja aducerea autostrazii lor inspre granita Romana, in asa fel incat sa faca legatura cu Autostrada Transilvania. Proiectul Autostrazii Transilvania este intradevar un foarte bun exemplu pentru ce inseamna din punct de vedere economic trecerea unei autostrazi pe un teritoriu. Probabil ca pe masura ce lucrarile vor avansa, vom vedea asemenea investitii si in alte zone traversate de Autostrada Transilvania.

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Iata inca o investitie pe traseul, deocamdata auxiliar, alaturi de autostrada spre Iasi, care a facut sa-mi creasca respectul pentru autostrada Transilvania. Mai precis pentru tronsonul dintre Cluj si Brasov si apoi spre Bucuresti si spre Sud. Pentru ca, asa cum anticipam, va fi foarte importanta calea de legatura dinspre nordul continentului, la limita Uniunii Europene, catre Asia. Si va putea profita si portul Constanta. Cum bine spuneau niste baieti din Cluj ca va fi un drum important la granita zonei Schengen, cand vom intra si noi. Din pacate, continuarea pe teritoriul bulgar nu pare prea convenabila si nici nu am vazut daca au planuri pentru autostrada de la Ruse spre granita cu turcii. Acum traseul pare prea intortocheat si asta ar putea descuraja, intr-o anumita masura, calatorii. Nici in partea cealalta, spre Niyregyhaza, nu vad prea mult entuziasm din partea maghiarilor. Aceasta sosea ar trece prea putin pe teritoriul lor si nu ar avea castig prea mare. Se vede pe harta

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
O stire de ultima ora, autostrada de la Cluj la Jucu de va extinde inca 35 de kilometrii pana la Dej, unde este un parc industrial asemenator celui din Comuna Jucu, si unde deja sunt investitori importanti in tratative. Se pare ca Porche ar vrea sa deschida aici o fabrica de motoare. Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale a aprobat deja extinderea autostrazii Cluj - Jucu pana la Dej si se pare ca pregatesc deja caietul de sarcini pentru licitatie.

Autostrada Transilvania ->Au inceput asfaltarile pe Autostrada Transilvania
Utilizator:
most
S-au stabilit interconectarile celor doua autostrazi romanesti (C IV si Transilvania) cu cele maghiare. Autoritatile maghiare au constatat ca a crescut mult traficul cu Romania si portiunile lor de sosea simpla nu mai fac fata. Daca am inteles bine, vor construi chiar si o autostrada noua de la Budapesta spre Oradea, ca sa nu se ocoleasca pe la Nyireghyhaza.


Bucuresti| Autostrada Soarelui| Coridorul IV| Autostrada Transilvania| Autostrada Bucuresti-Brasov| Autostrada Bucuresti-Pitesti| Centura Sibiu| Centura Timisoara| DN66| DN6 Timisoara - Lugoj| Norme TEM| Reteaua de drumuri| Statistici nationale| Statistici europene| linkuri