Prima pagina    Forum Adauga legatura la: Yahoo Adauga legatura la: Google Adauga legatura la: Power Oldie Adauga legatura la: Digg Adauga legatura la: Del.icio.us Adauga legatura la: Reddit Adauga legatura la: Jumptags Adauga legatura la: Netscape Adauga legatura la: Blinklist Adauga legatura la: Diigo






Autostrazii Bechtel ii tremura pilonii


„Adevărul“ a intrat în posesia unui document prin care Bechtel face presiuni pentru a primi bani pe lucrări de proastă calitate. Pe tronsonul 3C-Bihor al autostrăzii Transilvania, reporterii „Adevărul“ au depistat lucrări care pun în pericol siguranţa traficului rutier.  Consultanţii refuză să avizeze lucrările.
(+) Click pentru a mari
Pilonii din zona Suplacu de Barcău au fost ridicaţi fără respectarea proiectului, fapt pentru care le-a fost afectată rezistenţa Foto: Adrian Horincar
 Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit multe rapoarte despre calitatea proastă a lucrărilor, din mai multe surse, dar, până de curând, nu a luat nicio măsură

. Surse din CNADNR au declarat că  astfle de rapoarte au apărut la scurt timp după ce acestea au început.

Un proiect numit dorinţă

Reporterii „Adevărul“ au fost însoţiţi pe şantiere de specialişti care au semnalat lucrările de mântuială făcute la autostradă. Astfel, s-a observat că, în foarte multe sectoare, constructorul nu a respectat adâncimea săpăturilor impusă de proiect. Nu a fost şi nu este respectat proiectul nici în ceea ce priveşte straturile de balastru – nu se respectă grosimea straturilor şi sorturile (diametrele pietrelor folosite), iar în unele locuri a fost folosit moloz pe post de balastru.

Acest lucru va afecta în mod direct portanţa autostrăzii (capacitatea de a rezista la greutatea vehiculelor) şi va duce, în scurt timp, la apariţia unor denivelări şi rupturi în asfalt. În mai multe cazuri s-a lucrat “după ureche”,  fără să se respecte unghiul de forfecare al terenului (unghiul la care terenul începe să alunece).

Urmarea imediată a fost necesitatea unor lucrări de consolidare ale căror costuri au fost suportate tot de CNADNR. Firma constructoare nu a fost mai profesionistă nici când a venit vorba de fixarea suprafeţelor în pantă, situate de o parte şi de alta a autostrăzii, astfel că, datorită minitorentelor create de ploaie, acestea sunt brăzdate de zeci de şanţuri.

Atentat la siguranţa traficului

Situaţia este mult mai gravă când vine vorba de betoane. Foarte multe dintre lucrările din beton armat observate în zona Marghita – Chiribiş – Suplacu de Barcău erau “vopsite” cu dungi groase de material izolant.

Atât muncitorii, cât şi sursele din CNADNR ne-au confirmat că respectivele dungi acopereau fisuri în beton, apărute din cauza neglijenţei constructorului.

Defectele de acest tip micşorează mult durata de viaţă a lucrărilor. Cel mai mare pericol este creat, de departe, de nepăsarea constructorilor care ridică viaductul de la Suplacu de Barcău.

La o primă vedere, uriaşii piloni ai viitorului viaduct impun respect şi siguranţă. După ce discuţi cu unii dintre cei care au asistat la turnarea lor şi cu cei care au citit rapoartele din CNADNR, respectul se risipeşte.

Forajele pentru pilele de sprijin au fost făcute, în multe cazuri, neglijent, iar alte pile au fost turnate aiurea. Platforme pentru “talpa” pilonilor au fost făcute cu beton de proastă calitate sau insuficient. În plus, spun betoniştii români, fierul adus din Turcia de către asociaţii Bechtel, firma Enka, este de foarte slabă calitate.

Viaductul de la Suplacu, pericol public

Ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de-ajuns, valea inundabilă pe care o traversează viaductul are pânza freatică aproape de suprafaţă, iarapa are un pronunţat caracter acid.

Proiectul prevedea măsuri de protecţie pentru a asigura rezistenţa pilonilor în faţa coroziunii intense provocată de acest tip de apă. Constructorii au neglijat acest aspect.

În ziua în care reporterii „Adevărul“ au ajuns la şantierul Suplacu de Barcău, muncitorii nu construiau, ci demolau. Gropi foarte adnci fuseseră săpate în jurul a doi dintre pilonii viaductului, deja dărâmaţi pe jumătate. Muncitorii se chinuiau să dărâme stâlpii pe care îi turnaseră fără să respecte proiectul.

Nici cu grinzile gigantice, de 140-160 de tone, executate după o tehnologie proprietate Bechtel, lucrurile nu sunt roz.  Aceste grinzi, lungi de cel puţin 40 de metri, vor fi aşezate pe piloni şi vor susţine calea de rulare. Mai mulţi muncitori români din Bihor au relatat pentru un cotidian local că au fost martori la o aberaţie: pentru că muncitorii turci nu au turnat bine betonul la o grindă, parte din fierul armăturii a rămas descoperit, aşa că turcii l-au acoperit cu tencuială.

O asemenea structură nu mai îndeplineşte în niciun fel standardele de rezistenţă, de siguranţă şi de calitate. Din aceste motive, CNADNR a interzis, pentru moment, montarea grinzilor pe piloni, fapt ce i-a supărat rău pe cei de la Bechtel.

Noi nu putem să acceptăm lucrări care au fost abandonate, reluate şi pline de fisuri.
Dorin Debucean
director general CNADNR

Bechtel lucrează politic

“Adevărul” a intrat în posesia unui document incendiar prin care Bechtel invocă o negociere la nivel înalt cu statul român. Americanii cer într-o scrisoare (vezi facsimil) făcută pe un ton ultimativ către CNADNR să renunţe la pretenţiile de calitate.

“RB (Reprezentantul Beneficiarului - firmele de consultanţă JV Scetauroute şi BCEOM, n. red.) trebuie să certifice sumele datorate în mod legitim către antreprenor pentru lucrările executate; Hotărârea RB trebuie să vizeze doar verificarea cantităţilor de lucrări (nu şi a calităţii, n. red.) realizate în conformitate cu Contractul”, cer reprezentanţii Bechtel.

“Pentru a respecta solicitarea de a avansa lucrările pe întregul aliniament al autostrăzii, beneficiarul va anula imediat restricţia privind plasarea de grinzi pe secţiunea 3C (onorând astfel practica din România privind respectarea opiniei unui expert în probleme tehnice, respectiv fisurile în beton)”, se mai spune în document.

CNADNR pune piciorul în prag

Constatările jurnaliştilor au fost confirmate şi de directorul Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Dorin Debucean. “Cei de la Bechtel s-au plâns că firmele de consultanţă nu le-au aprobat lucrări de zeci de milioane şi au ameninţat că merg la instanţe”, a spus şeful CNADNR.

“Ce s-a întâmplat la Suplacu de Barcău este simplu de explicat. Trebuia folosit un beton special, hidrologic, care este produs numai la Medgidia. Ei au preferat să cumpere de la Holcim, aşa că lucrarea nu respectă normele. Noi nu putem să acceptăm lucrări care au fost făcute, abandonate şi reluate şi care sunt pline de fisuri”, afirmă Debucean.

Data: 07.10.2008 , Sursa: Adevarul
Acest articol a fost vizualizat de : 545 ori.
Cuvinte cheie: autostrada transilvania,bechtel

 1-20din 350 »
Ultimele discutii pe forum
Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
O stire de ultima ora, autostrada de la Cluj la Jucu de va extinde inca 35 de kilometrii pana la Dej, unde este un parc industrial asemenator celui din Comuna Jucu, si unde deja sunt investitori importanti in tratative. Se pare ca Porche ar vrea sa deschida aici o fabrica de motoare. Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale a aprobat deja extinderea autostrazii Cluj - Jucu pana la Dej si se pare ca pregatesc deja caietul de sarcini pentru licitatie.

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
Din cate am auzit ungurii pregatesc deja aducerea autostrazii lor inspre granita Romana, in asa fel incat sa faca legatura cu Autostrada Transilvania. Proiectul Autostrazii Transilvania este intradevar un foarte bun exemplu pentru ce inseamna din punct de vedere economic trecerea unei autostrazi pe un teritoriu. Probabil ca pe masura ce lucrarile vor avansa, vom vedea asemenea investitii si in alte zone traversate de Autostrada Transilvania.

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Da, dar ma gandeam cum putem colecta traficul (si banii aferenti, care nu ar fi putini) de la tarile din Nord (Baltice si Scandinave) si de la Polonia si o parte din Germania. Probabil ca o autostrada prin Ucraina care sa ocoleasca Ungaria si Slovacia ar fi o alternativa daca ungurii nu vor sa continue spre Niyregyhaza. Insist pe traficul acesta si avantajele sale pentru ca am vazut destule pareri pe forumuri. Un sofer se plangea ca nu e bine tratat la traversarea Ucrainei, deci drumul care se vede pe harta langa granita cu Ungaria si Slovacia este folosit de transportatorii nostri spre Polonia si Germania. Vezi, pe acest forum ar putea sa-si exprime parerea si astfel s-ar putea creiona anumite strategii. Sau, insist pe importanta coridorului IV pentru ca pe soselele noastre am vazut de mai multe ori camioane chiar si din Teheran. Transportul rutier are avantajele sale fata de cel feroviar si cel maritim care nu sunt atat de rapide, nu suporta cantitati mici si nu lasa marfa in ograda

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Iata inca o investitie pe traseul, deocamdata auxiliar, alaturi de autostrada spre Iasi, care a facut sa-mi creasca respectul pentru autostrada Transilvania. Mai precis pentru tronsonul dintre Cluj si Brasov si apoi spre Bucuresti si spre Sud. Pentru ca, asa cum anticipam, va fi foarte importanta calea de legatura dinspre nordul continentului, la limita Uniunii Europene, catre Asia. Si va putea profita si portul Constanta. Cum bine spuneau niste baieti din Cluj ca va fi un drum important la granita zonei Schengen, cand vom intra si noi. Din pacate, continuarea pe teritoriul bulgar nu pare prea convenabila si nici nu am vazut daca au planuri pentru autostrada de la Ruse spre granita cu turcii. Acum traseul pare prea intortocheat si asta ar putea descuraja, intr-o anumita masura, calatorii. Nici in partea cealalta, spre Niyregyhaza, nu vad prea mult entuziasm din partea maghiarilor. Aceasta sosea ar trece prea putin pe teritoriul lor si nu ar avea castig prea mare. Se vede pe harta

Autostrada Transilvania ->Au inceput asfaltarile pe Autostrada Transilvania
Utilizator:
Nebhotep
Mi se parte ca esti un pic prea entuziasmat de acest efect UE. Nu prea cred ca acesta este motivul. Mai ales ca inca nu exista proiecte importante de infrastructura care sa fie finantate din fonduri europene. Si sa nu uitam ca suntem intr-un an electoral. In acest an am vazut mari campanii de astfaltare in orasele din Vestul tarii. Orase ca Timisoara,Arad,Lugoj,Deva au fost reasfalate in acest an, chiar si strazi care un avusesera asfalt niciodata. Nimic nu s-a facut insa din fonduri de la UE. Tronsonul din DN7 despre care amintesti este realizat prin credit furnizor iar Timisoara - Lugoj are finantare de la Banca Japoniei.


Prieteni, id-uri messenger | Masini modificate | vanzari masini | Dacia Sandero
Bucuresti| Autostrada Soarelui| Coridorul IV| Autostrada Transilvania| Autostrada Bucuresti-Brasov| Autostrada Bucuresti-Pitesti| Centuri Ocolitoare| Drumuri express| Drumuri Nationale| Norme TEM| Reteaua de drumuri|
Impozite si taxe auto | Zone metropolitane | Statistici nationale| Statistici europene| linkuri