|
Utilizator:
most |
Da, dar ma gandeam cum putem colecta traficul (si banii aferenti, care nu ar fi putini) de la tarile din Nord (Baltice si Scandinave) si de la Polonia si o parte din Germania. Probabil ca o autostrada prin Ucraina care sa ocoleasca Ungaria si Slovacia ar fi o alternativa daca ungurii nu vor sa continue spre Niyregyhaza. Insist pe traficul acesta si avantajele sale pentru ca am vazut destule pareri pe forumuri. Un sofer se plangea ca nu e bine tratat la traversarea Ucrainei, deci drumul care se vede pe harta langa granita cu Ungaria si Slovacia este folosit de transportatorii nostri spre Polonia si Germania. Vezi, pe acest forum ar putea sa-si exprime parerea si astfel s-ar putea creiona anumite strategii. Sau, insist pe importanta coridorului IV pentru ca pe soselele noastre am vazut de mai multe ori camioane chiar si din Teheran. Transportul rutier are avantajele sale fata de cel feroviar si cel maritim care nu sunt atat de rapide, nu suporta cantitati mici si nu lasa marfa in ograda |
Oficialii Consiliului Judeţean (CJ) au declarat că traseul va avea 42 de kilometri, iar de partea de studiu de fezabilitate şi proiect tehnic se va ocupa societatea DP Consult, care a mai avut contracte cu administraţia judeţeană
Ruta ocolitoare Nădăşel – Apahida, prin nordul municipiului Cluj-Napoca, a fost negociată încă de anul trecut cu oficialii CNADN, în momentul în care s-a discutat despre traseul autostrăzii urbane Gilău - Jucu (aşa-zisa “autostradă Nokia” – n. red.), care tranzitează partea de sud a oraşului, la cererea companiei finlandeze.
La discuţiile din octombrie anul trecut, din cadrul Comisiei Judeţene de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, preşedintele CJ, Marius Nicoară, dar şi viceprimarul Boros Janos au pledat pentru o rută de ocolire prin nord, deoarece un astfel de traseu va deservi investiţiile concentrate în zona Chinteni – cartierele de locuinţe Lomb şi Tineretului, dar şi noile proiecte ale administraţiei judeţene din comuna Baciu sau depozitul ecologic regional care urmează să se amenajeze la Pădureni, în comuna Chinteni.
Prezent la acea întrunire, şeful CNADN, Mihai Grecu, între timp schimbat din funcţie de ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a girat propunerea şi a declarat că va susţine proiectul în Comisia Tehnică de la Bucureşti. “Trebuie să analizaţi care tronson este mai important, cel de N-V sau cel de N-E, de la Autostrada Transilvania spre oraş sau de la Nodul Nădăşel spre Apahida. Tot proiectul ajunge undeva la 500 de milioane de euro, dar deocamdată nu există finanţare pentru el”, preciza Grecu.
S-a ales tronsonul Nădăşel - Baciu
Atât forul judeţean, cât şi municipalitatea au ales ca într-o primă etapă să se realizeze o variantă ocolitoare de la Nădăşel (comuna Gârbău – n. red.) până la Apahida, prin nordul municipiului, urmând ca cealaltă bucată, Nădăşel – Sânpaul, unde urmează să se facă joncţiunea cu Autostrada Transilvania, să fie studiată ulterior.
“Este vorba despre 42 de kilometri între Baciu şi Apahida. Costurile ar fi de peste 300 de milioane de euro pentru realizarea efectivă”, a menţionat ieri arhitectul judeţului, Radu Spânu. El a adăugat că toţi parametrii (număr de benzi, lungime şi lăţime, costuri – n. red.) şi traseul efectiv se vor cunoaşte după ce va fi gata studiul de fezabilitate.
“Săptămâna următoare vom merge la Bucureşti să înnodăm relaţiile cu noul şef al CNADN, Dorin Debucean, care l-a înlocuit pe Mihai Grecu. După ce vom sta la masă, vom şti exact ce curs va urma proiectul autostrăzii urbane pe la nord”, a mai adăugat Spânu.