Prima pagina    Forum Adauga legatura la: Yahoo Adauga legatura la: Google Adauga legatura la: Power Oldie Adauga legatura la: Digg Adauga legatura la: Del.icio.us Adauga legatura la: Reddit Adauga legatura la: Jumptags Adauga legatura la: Netscape Adauga legatura la: Blinklist Adauga legatura la: Diigo






Autostrada Bechtel da prin gropi nebanuite


bechtel, autostrada transilvania Campania editorială „România, asfalt tango“ a grupului de presă Realitatea - Caţavencu îşi propune să afle de ce avem atât de puţini kilometri de drumuri moderne. Iată astăzi încă un răspuns: traseul autostrăzii Transilvania a fost mai întâi fixat pe hârtie şi abia apoi s-a aflat că traversează o groapă de gunoi, un lac de acumulare şi câteva zeci de sonde
. Contribuabilii vor plăti în plus 100 de milioane de euro.Compania de Autostrăzi (CNADNR) va trebui să cheltuiască aproximativ o sută de milioane de euro în plus după ce s-a descoperit că planşele ei nu bat mai deloc cu realităţile din teren. La faţa locului, la momentul efectuării lucrărilor, au ieşit la iveală zeci de mii de tone de deşeuri care trebuie mutate şi despre care autorităţile de mediu au tăcut mâlc, un lac de acumulare de care nimeni nu ştia nimic, precum şi un câmp de sonde.
 
Traseul autostrăzii trece în zona localităţii Mihai Viteazul, de lângă Turda, fix printr-o groapă ce conţine câteva zeci de mii de tone de deşeuri provenite de la fosta uzină chimică din vecinătate.În mod normal, de acest depozit, a cărui mărime nu este neglijabilă, trebuiau să ştie autorităţile locale de mediu, dar şi primăria localităţii respective care a eliberat autorizaţia de construire. Chiar dacă ar fi fost depăşite aceste filtre, firma de proiectare Iptana, angajată de Bechtel şi care face sondaje ale terenului la realizarea proiectului tehnic, ar fi trebuit să indice prezenţa zecilor de mii de tone de deşeuri, or, nimic din acestea nu s-a întâmplat. Reziduurile au fost descoperite după ce s-a bătut în cuie traseul şi au început lucrările, iar mutarea lor va costa 17 milioane de euro. Suma va fi plătită unui consorţiu format din firmele Euroconstruct Trading SRL (patronată de Dan Besciu şi Sorin Vulpescu), I&C Transilvania Construcţii SRL, SC Uni Recycling SRL şi SC Minesa ICPM SRL. „Este ciudat că Agenţia de Mediu Cluj nu a informat despre prezenţa depozitului, iar primăria localităţii Mihai Viteazul a eliberat autorizaţiile de construcţie”, spune un fost responsabil de proiect sub protecţia anonimatului. Chiar dacă traseul a fost stabilit de proiectantul americanilor, respectiv firma românească Iptana, eventualele penalităţi de întârziere vor fi suportate de CNADNR, deoarece compania s-a obligat să îi pună la dispoziţie lui Bechtel terenul liber de sarcini.
 
O autostradă care să treacă prin zeci de mii de tone de deşeuri întinse pe sute de hectare de care nimeni să nu ştie este un incident care se poate întâmpla, spune Cornel Martincu, director general al proiectantului Iptana. „Deşeurile au fost descoperite târziu. Oriunde, în orice moment, se pot descoperi multe lucruri, cum ar fi situri arheologice. Probabilitatea acestor descoperiri pe 415 kilometri e mare”, spune acesta.
 
Nici în vestul ţării, pe tronsonul 3C, care face legătura între Suplacu de Barcău şi Borş, contribuabilii români nu au avut mai mult noroc. Aici s-a descoperit că autostrada, aşa cum i-a fost stabilit traseul, va traversa un viitor lac de acumulare. Nu se ştie dacă prima dată a existat studiul de fezabilitate al firmei Iptana, din 1997, care stabilea acest traseu al autostrăzii, sau proiectul unei acumulări hidrotehnice pe acelaşi amplasament, menită să protejeze de inundaţii populaţia satelor învecinate. Cert este că nici una dintre părţi nu a renunţat la proiectul său, iar acum va trebui ridicat un viaduct de 1,8 kilometri, construit pe 100 de piloţi foraţi, care va traversa lacul. „Este o aberaţie tehnică, puteau să facă o structură metalică”, afirmă un fost director al CNADNR. Acesta adaugă că ar fi fost preferabilă varianta ocolirii acumulării chiar dacă s-ar fi construit un kilometru de autostradă în plus. Costurile suplimentare presupuse de alegerea acestei soluţii sunt cu 50-80 de milioane mai mari.
 
Odată revenită pe pământ, autostrada nu va avea o sarcină mai uşoară, deoarece dă într-un câmp petrolifer format din peste 50 de sonde, dintre care câteva active. Mutarea sondelor de către proprietari, respectiv firma austriacă OMV, costă 20 de milioane de euro, estimează directorul indicat. Cornel Marţincu spune că problema a fost rezolvată fiind obţinute avizele de mutare a sondelor şi că acest traseu ar fi fost ales deoarece era cel mai avantajos. Dorina Tiron, director general al CNADNR, nu a putut fi contactată pentru a-şi exprima opinia referitoare la situaţia aceasta.
Data: 09.06.2009 , Sursa: Cotidianul
Acest articol a fost vizualizat de : 362 ori.
Cuvinte cheie: autostrada transilvania,bechtel

 1-20din 400 »
Ultimele discutii pe forum
Autostrada Transilvania ->Nedumerire
Utilizator:
Lutic
Ce nu pot eu sa inteleg e de ce au inceput lucrarile la aceasta autostrada de la jumatate si nu au inceput de la un capat: Brasov sau Bors?

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
Din cate am auzit ungurii pregatesc deja aducerea autostrazii lor inspre granita Romana, in asa fel incat sa faca legatura cu Autostrada Transilvania. Proiectul Autostrazii Transilvania este intradevar un foarte bun exemplu pentru ce inseamna din punct de vedere economic trecerea unei autostrazi pe un teritoriu. Probabil ca pe masura ce lucrarile vor avansa, vom vedea asemenea investitii si in alte zone traversate de Autostrada Transilvania.

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Iata inca o investitie pe traseul, deocamdata auxiliar, alaturi de autostrada spre Iasi, care a facut sa-mi creasca respectul pentru autostrada Transilvania. Mai precis pentru tronsonul dintre Cluj si Brasov si apoi spre Bucuresti si spre Sud. Pentru ca, asa cum anticipam, va fi foarte importanta calea de legatura dinspre nordul continentului, la limita Uniunii Europene, catre Asia. Si va putea profita si portul Constanta. Cum bine spuneau niste baieti din Cluj ca va fi un drum important la granita zonei Schengen, cand vom intra si noi. Din pacate, continuarea pe teritoriul bulgar nu pare prea convenabila si nici nu am vazut daca au planuri pentru autostrada de la Ruse spre granita cu turcii. Acum traseul pare prea intortocheat si asta ar putea descuraja, intr-o anumita masura, calatorii. Nici in partea cealalta, spre Niyregyhaza, nu vad prea mult entuziasm din partea maghiarilor. Aceasta sosea ar trece prea putin pe teritoriul lor si nu ar avea castig prea mare. Se vede pe harta

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
Nebhotep
O stire de ultima ora, autostrada de la Cluj la Jucu de va extinde inca 35 de kilometrii pana la Dej, unde este un parc industrial asemenator celui din Comuna Jucu, si unde deja sunt investitori importanti in tratative. Se pare ca Porche ar vrea sa deschida aici o fabrica de motoare. Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale a aprobat deja extinderea autostrazii Cluj - Jucu pana la Dej si se pare ca pregatesc deja caietul de sarcini pentru licitatie.

Autostrada Transilvania ->Autostrada Cluj Jucu se extinde pana la Dej
Utilizator:
most
Da, dar ma gandeam cum putem colecta traficul (si banii aferenti, care nu ar fi putini) de la tarile din Nord (Baltice si Scandinave) si de la Polonia si o parte din Germania. Probabil ca o autostrada prin Ucraina care sa ocoleasca Ungaria si Slovacia ar fi o alternativa daca ungurii nu vor sa continue spre Niyregyhaza. Insist pe traficul acesta si avantajele sale pentru ca am vazut destule pareri pe forumuri. Un sofer se plangea ca nu e bine tratat la traversarea Ucrainei, deci drumul care se vede pe harta langa granita cu Ungaria si Slovacia este folosit de transportatorii nostri spre Polonia si Germania. Vezi, pe acest forum ar putea sa-si exprime parerea si astfel s-ar putea creiona anumite strategii. Sau, insist pe importanta coridorului IV pentru ca pe soselele noastre am vazut de mai multe ori camioane chiar si din Teheran. Transportul rutier are avantajele sale fata de cel feroviar si cel maritim care nu sunt atat de rapide, nu suporta cantitati mici si nu lasa marfa in ograda


Prieteni, id-uri messenger | Masini modificate | vanzari masini | Dacia Sandero
Bucuresti| Autostrada Soarelui| Coridorul IV| Autostrada Transilvania| Autostrada Bucuresti-Brasov| Autostrada Bucuresti-Pitesti| Centuri Ocolitoare| Drumuri express| Drumuri Nationale| Norme TEM| Reteaua de drumuri|
Impozite si taxe auto | Zone metropolitane | Statistici nationale| Statistici europene| linkuri